Inspectoratul General pentru Imigrări (IGI) este instituția care gestionează situația străinilor ajunși în România pe căi legale sau ilegale.

IGI are în subordine șase Centre Regionale de Cazare și Proceduri de Azil — la Timișoara, Șomcuta Mare (județul Maramureș), Rădăuți (județul Suceava), Galați, Giurgiu și București, având o capacitate totală de aproape 1.000 de locuri.

În aceste centre sunt procesate cererile de azil depuse de străini care se află în România sau la frontieră, se asigură asistență și cazare solicitanților care nu dispun de mijloace de întreținere, precum și refugiaților și persoanelor cu protecție subsidiară. Centrele sunt în regim deschis, solicitanții de azil având o ședere legală în România pe toată durata procedurii de azil.

Centrele de azil dispun de cabinete medicale, încăperi special amenajate pentru activități recreative, sportive și educaționale.

Conform Legii nr. 122/2006 privind azilul în România, cu modificările și completările ulterioare, solicitanții de azil beneficiază de o sumă de 3 lei/zi/persoană pentru hrană, 1,8 lei/zi/persoană pentru cazare și 0,6 lei/zi/persoană pentru alte cheltuieli. Se adaugă asistență medicală primară și spitalicească de urgență gratuită, asistență medicală și tratament gratuit în caz de boli acute sau cronice.

Alte beneficii: acces pentru copii la învățământ școlar obligatoriu ca și minorii cetățeni români, participare la activități de adaptare culturală, acces la piața forței de muncă după expirarea unei perioade de un an de la data depunerii cererii de azil (în situația în care procedura de azil nu a fost finalizată).

În centrele de cazare, capacitatea camerelor este de până la 10 locuri. În practică, numărul de locuri de cazare poate fi diferit, în funcție de componența grupurilor cazate (bărbați, femei, familii sau familii cu copii etc.).

În centrele din Galați, Timișoara, Rădăuți, Șomcuta Mare și Giurgiu, grupurile sanitare sunt comune, separate pentru femei și bărbați, iar la Centrul din București fiecare cameră de cazare dispune de un grup sanitar propriu (toaletă și duș). Toate au cabinete medicale.

De asemenea, toate centrele de cazare sunt dotate cu spații destinate preparării hranei, cu mașini de spălat haine. Curățenia în camerele de cazare și în spațiile comune (bucătării, bai, holuri) se asigură de către solicitanții de azil, prin rotație.

Procedura la sosirea în centru

Mai întâi, azilanții sunt informați asupra drepturilor și obligațiilor pe care le au și cu privire la ce urmează. Sunt amprentați și fotografiați, apoi li se eliberează un document temporar de identitate care atestă calitatea de solicitant de azil și dreptul de a rămâne pe teritoriul României până la rămânerea definitivă a hotărârii /deciziei privind cererea de azil.

Se face și o examinare medicală, ocazie cu care se constată dacă persoana în cauza suferă de vreo afecțiune medicală și dacă există sau nu indicii că persoana în cauză a fost victimă a torturii sau a altor tratamente inumane ori degradante.

Ulterior, azilanții sunt repartizați în una dintre camerele de cazare. Fiecare primește două cearșafuri, o față de pernă și obiecte de igienă personală (săpun, pastă de dinți, periuță de dinți, pastă și apărat de ras), precum și vase pentru gătit și servit.

Cele șase centre au regim deschis, astfel încât persoanele care depun cerere de azil pot părăsi centrul, dar cu respectarea Regulamentului de ordine interioară. De regulă, accesul în și din centre se realizează zilnic, în intervalul 6,00 — 22,00.

Solicitanții de azil pot părăsi localitatea de reședință, cu aprobarea administrației. Dacă dețin mijloace de întreținere, își pot stabili reședința în mod liber, cu condiția comunicării adresei funcționarilor IGI.

Asistența acordată persoanelor care au obținut o formă de protecție

Asistența guvernamentală acordată persoanelor care au obținut o formă de protecție are ca scop integrarea acestor persoane în societatea românească. Obiectivul general al politicilor privind integrarea este acela de a ajuta refugiații să se autosusțină, să devină independenți față de asistența oferită de stat sau de organizațiile neguvernamentale și să participe activ în societatea românească din punct de vedere economic, social și cultural.

Conform legislației în vigoare, persoanele care au obținut o formă de protecție beneficiază de aceleași drepturi economice și sociale ca și cetățenii români: dreptul la un loc de muncă, la o locuință, la asistență medicală și asistență socială, asigurări sociale, la educație.

Pentru a veni în sprijinul integrării acestei categorii de persoane, IGI desfășoară programe de integrare, susținute pe o perioadă de șase luni, cu posibilitatea de prelungire pentru alte șase luni. În acest interval, refugiații beneficiază cazare într-unul dintre centrele administrate de IGI, acordarea, pe o perioadă de 2 luni, a unui ajutor material în cuantum egal cu al solicitanților de azil, cursuri de orientare culturală, consiliere socială și suport psihologic, cursuri de limba română.

În cazul în care persoanele care au obținut o formă de protecție se încadrează în categoria cazurilor speciale — persoane cu handicap, persoane care au atins vârsta pensionarii și nu beneficiază de pensie, minori neînsoțiți, victime ale torturii și/sau familii monoparentale cu copii minori — aceștia pot beneficia de prelungirea programului de integrare până se constată dispariția stării de vulnerabilitate.

De asemenea, prin Agențiile de Ocupare a Forței de Muncă, persoanele care au obținut o formă de protecție beneficiază de un ajutor material nerambursabil în valoare de 540 de lei pe o perioadă de șase luni cu posibilitatea de prelungire cu alte trei luni.

Complementar asistenței guvernamentale, ONG-urile care implementează proiecte finanțate prin Fondul European pentru Refugiați acordă diverse forme de asistență, de la asistență medicală și psihologică și facilitarea accesului la educație și la sistemul de sănătate până la acces pe piața muncii și oferirea de hrană, îmbrăcăminte, încălțăminte și produse de uz casnic. AGERPRES

Distribuie Distribuie Comentarii