Într-un interviu exclusiv pentru „Weekend Adevărul“, cea care a preluat interpretarea vârstei a treia a suveranei britanice, Imelda Staunton (66 de ani), povestește cât de complicat a fost de însușit o perioadă atât de neagră din existența Coroanei – însăși Regina a numit într-un discurs anul 1992 drept „annus horribilis“.

Cunoscută pentru rolurile sale din „Harry Potter“, „Nanny McPhee“ şi „Vera Drake“, pentru care a câștigat numeroase premii, dar și nominalizări la Oscar și la Globul de Aur, actrița britanică completează portretul Reginei, creionând cu hotărâre și cu dragoste imaginea unui suveran care încearcă să păstreze valorile Coroanei – atât în țara pe care o conduce, cât și în familie – într-o lume aflată într-un proces accelerat de schimbare.

„The Crown“ este una dintre cele mai de succes producții marca Netflix, creată de Peter Morgan, ce a avut debutul în noiembrie 2016. Serialul a câștigat peste o sută de premii prestigioase, fiind prima producție care a câștigat toate premiile la categoria Dramă într-o singură ediție a premiilor Emmy . Producătorii deschid ușa publicului către Familia regală a Marii Britanii, prezentându-i cu bune și cu rele, așa cum se cade oamenilor de rând. În ultimii peste 70 de ani, Coroana monarhiei britanice s-a identificat cu Regina Elisabeta a II-a, fapt pentru care serialul, cum era și firesc, pune în prim-plan evoluția lui Lilibeth. Un personaj cu o puternică încărcătură istorică și politică, Regina Elisabeta a fost interpretată, pe rând – cu tărie și sensibilitate –, în funcție de vârstă, de Claire Foy, Olivia Colman , iar în cel mai recent sezon, de către Imelda Staunton.

Imelda Staunton, la rând în rolul Reginei, după Olivia Colman și Claire Foy. FOTO: Netflix

„Weekend Adevărul“: Sezonul cinci este unul în care se pune accent pe poziția publică a Reginei și pe popularitate sau pe lipsa acesteia; în care monarhia clasică este pusă sub semnul întrebării chiar din interior. Ce povești sunt acoperite în acest sezon?

Imelda Staunton: Acțiunea sezonului începe în 1991 și ajunge până în primăvara lui 1997. În acea perioadă se întâmplă destul de multe în familie! Da, începe cu oamenii care se întreabă: „Avem nevoie de monarhie, avem nevoie de Regină? Totul este un pic de modă veche“ și ea trebuie să trăiască în această furtună, să îi facă față. A fost foarte interesant să privesc acea perioadă și problema respectivă. Există destul de multe probleme, așa cum vă puteți imagina, în acești câțiva ani. Îmi dau seama câtă muncă au avut echipa de cercetare și Peter, și câtă investigație fac pentru a-mi oferi aceste scene și sentimente incredibile.

Provocarea unui puzzle de o mie de piese

Regina Elisabeta, în mijlocul scandalului cuplului de Wales. FOTO: Netflix

Ne puteți povesti puțin despre alegerile pe care le-a făcut Peter Morgan în ceea ce privește redarea poveștilor?

Există o pânză atât de vastă pe care trebuie să o acopere, să îi ofere culoare și îți dai seama că în acest puzzle regal ești doar o parte din ea. Da, este „The Crown“, dar este un puzzle din multe, multe părți – este un puzzle de o mie de piese, spre deosebire de unul de două sute cincizeci de piese. Are multe culori de pus pe pânza goală și nu cred că cineva poate spune: „Vreau să fac asta sau nu vreau să fac asta“. Nu despre asta este vorba. Este vorba despre un întreg și îmi place să fiu parte dintr-un întreg. Nu eram cu adevărat implicată în ceea ce voia să includă sau să lase deoparte. Sunt foarte fericită doar că pot face ceea ce mi s-a dat de făcut.

Ați menționat echipa de cercetare. Ne puteți povesti, vă rog, mai multe despre lucrul cu ei?

Bineînțeles că îi admiri pentru că își fac treaba foarte bine. Obțin toate faptele istorice, pentru a avea o bază, dar nu putem efectiv interpreta faptele. La început, te gândești: „Nu pot să încep din exterior, cu siguranță trebuie să încep din interior. Cum fac să-mi găsesc drumul?“. Cu toate că vorbim despre o persoană reală, există și scene fictive, iar asta este una dintre provocări, căreia sper că am reușit să îi fac față cu succes. Este o mare dificultate aici, în tot acest ansamblu de realizat produsul final: ai cercetarea faptelor reale, ai persoana reală, ai filmări și apoi ai discursuri reale și apoi ai discursuri imaginate – și toate acestea trebuie să încerci să le aduci împreună, pentru a țese o poveste frumoasă. Ca să fiu sinceră, mi-a fost foarte greu, dar a fost și extraordinar, în același timp. Nu numai că am primit-o pe Regină, ci și o am pe Claire Foy, o am pe Olivia Colman. Puneți toate astea împreună, dar apoi sunt părți din rețetă pe care trebuie să le omiteți, pentru că trebuie să faceți acest produs singuri: eu și domnul Morgan. Deci a fost foarte interesant de făcut și o provocare uriașă.

O relație sinceră, bazată pe simboluri

Cum este prezentată căsătoria Reginei cu Philip în acest sezon?

Drumul Prințului Philip și drumul ei sunt oarecum paralele, ușor diferite. Ceea ce a fost frumos este că Jonathan Pryce și cu mine am lucrat împreună în 1988 și, de fapt, a fost foarte util pentru că ne cunoșteam deja. Am făcut o piesă timp de șase luni și, bineînțeles, ne-am cunoscut de-a lungul anilor și asta a ajutat într-adevăr să încorporăm o relație veche. Acesta a fost un adevărat avantaj.

Jonathan a spus că, pentru că aveați deja niște stenograme, un fel de simboluri ale voastre, nu trebuia neapărat să aveți conversații lungi despre cum urma să jucați scenele. Așa este?

Este în totalitate adevărat și, de asemenea, atunci când ai scris bine, știi că nu stai acolo, spunând: „Cum vom face asta să funcționeze? Tu spui asta și eu voi face asta“. Nu a existat nimic din toate astea, doar spuneam: „Aceasta este o scenă grozavă, trebuie să facem să fie perfectă“. Am repetat puțin. Îmi amintesc că a fost o dată când am fost plecați, ne-am adunat cu o seară înainte, repetând doar gesturile și replicile, apoi, ziua am lucrat cu un regizor minunat – era Christian pentru acest episod anume. M-am concentrat cu adevărat pe despre ce era vorba în acea parte a poveștii și pe toate lucrurile de bază, pentru a o face cât de sincer și cât de onest am putea, fără artificii, fără nimic în plus.

Regina Elisabeta a fost înconjurată toată viața de cai și câini Corgy. FOTO: Netflix

Casa regală și, în special, copiii Reginei sunt vânați de presă și se confruntă cu multe dificultăți în acest sezon. Cum reacționează Regina?

Cred că acest serial este unul grozav pentru dezlegarea misterelor, care pune pe masă multe probleme de rezolvat, însă asta face o scriere foarte bună și, sperăm, o vizionare foarte bună. Cu siguranță este bine să joci oameni cu probleme și cu dificultăți, este mult mai ușor să faci asta. Cred că acest serial are multe de oferit în măsura în care există o mulțime de lucruri de abordat, dincolo de faptul că Regina are îndatoriri de dus la bun sfârșit. Pentru prima dată, în anii ’90, oamenii au început să caute și să investigheze ce se întâmplă în Casa regală mult mai mult decât ar fi făcut, să zicem, în vremea când Regina era interpretată de Claire Foy. Oamenii erau mult mai intruzivi în viața lor în anii ’90, așa că aceasta este și o altă problemă. Și, bineînțeles că sezonul prezintă noua vedetă a familiei, Diana – iar ziarele au fost nemiloase cu ea. Cred că Reginei i s-a părut aproape de genul: „De ce folosesc acest limbaj cu această tânără care doar încearcă să-și facă treaba?“. Regina a fost mai înțelegătoare față de Diana decât ne dăm seama: „Lăsaţi-o pe Diana să-și facă treaba și nu o mai urmăriți“. Mulți oameni au crezut că este geloasă pe Diana. Deloc, pentru că Diana a făcut o treabă grozavă. A pus Familia regală din nou pe primele pagini, în urmă cu mulți ani fusese Prințesa Margaret. Deci, acesta este un sezon interesant pentru cei care ies în prim-plan. Când oamenii sosesc brusc, ei sunt noii copii de pe stradă, toată lumea este dornică să afle cât mai multe despre ei și ziarele vor rupe din acești oameni cât de mult pot. Apoi, mai sunt oameni care merg la lucru în fiecare zi și doar fac treabă, așa cum face Anne, așadar, este fascinant.

Straturile care fac rolul perfect

Leslie Manville, rolul Prințesei Margaret, după Vanessa Kirby și Helena Bonham Carter FOTO Netflix

Cum ați colaborat cu Lesley Manville, cea care a avut rolul Prințesei Margaret ?

Din păcate, nici cu ea nu am avut atâtea scene, dar Lesley și cu mine ne cunoaștem, așa că a fost din nou un moment în care nu trebuia să spunem: „Ei bine, ce facem?“. Știm din cercetări și din propriile noastre vieți că toți trecem prin diferite experiențe, așa că este un dat. Nu trebuie să interpretezi relația ta, trăirea ta. Dar nici nu trebuie să-ți imaginezi cum ar fi fost, ești cam obișnuit. Poate că acesta este un lux pentru că filmul are o distribuție mai în vârstă, că mulți dintre noi ne-am cunoscut, așa că este destul de util. Nu trebuia să lucrăm la asta. Pentru mine și Lesley a fost foarte relaxant, ușor și totuși, desigur, au există tensiuni în rol și acele tensiuni sunt destul de interesant de jucat. Am văzut, de asemenea, primele patru serii din „The Crown“, așa că, desigur, avem asta în minte, precum și cercetarea, dar și propria noastră istorie de a privi acei oameni reali. Să sperăm că toate aceste straturi ne vor ajuta și că oamenii le vor vedea.

Care a fost relația Reginei cu John Major, prim-ministrul de atunci al Marii Britanii, și cum a fost să lucrați cu Jonny Lee Miller?

Jonny Lee Major, cum îl numesc eu (râde). Mi-a plăcut să lucrez cu Jonny. Amândoi eram foarte conștienți că aveam de făcut toate acele scene atât de mature, atât de serioase. Nu ne cunoșteam dinainte și cred că amândoi eram destul de speriați, de emoționați. Amândoi am făcut tot ce am putut; mi s-a părut că am fost ca doi începători, că am luat totul de la zero. Cred că Reginei a ajuns să-i placă cu adevărat John Major. Încercam să mă gândesc la faptul că la fiecare patru ani sau mai mult schimbi prim-miniștri și nu te plângi de precedentul și nu-l citești pe cel care vine. Mereu trebuia să fie acolo să îi asculte, oferind sfaturi dacă este nevoie. Cred că a fost absorbită de toate aceste lucruri, în toți acești ani, și totuși nu pare să se fi plictisit niciodată de slujba ei. Regina pare să spună ce trebuie la momentul potrivit și să tacă atunci când nu este necesar să vorbească. Cum să te gândești la toate lucrurile de spus în fiecare săptămână? Cred că oricine a jucat rolul ei își dă seama ce muncă grea este. Da, desigur că trăiești în toate acele palate, dar de fapt ea nu se sustrage niciodată de la datoria ei și asta se adaugă pe lista lucrurilor care o fac atât de extraordinar de jucat.