Imagini șocante de la căminul de bătrâni din Voluntari au fost făcute publice. Oameni chinuiți, batjocoriți, disperați, încercând să fugă din cămin, apar în imagini. De asemenea, oameni care se cățărau pe poartă, încercând să scape din căminul groazei.

Uneori, oamenii reușeau să fugă din iadul în care își duceau viața, dar drumul lor nu ducea departe, pentru că erau căutați de angajați. Însă nu imediat, așa cum reiese din stenograme, scrie Digi 24. O fostă angajată a căminului spune câteva detalii din interior. „Eu bănuiesc că atunci, după ce trecea efectul de la calmante, de la sedative, cred că aveau... nu știu, erau conștienți cât de cât și probabil că atunci încercau să facă lucrul ăsta. Nu puteau să fie... să stea să îi urmărească pe toți, o singură angajată, vă dați seama, la atâtea persoane... nu putea să îi urmărească pe toți și na, mă gândesc că în momentele alea, dacă ei nu gândeau și nu mai erau cum trebuie, cred că acționau și așa, să sară gardul”, a spus ea.

Bătrânii își făceau singuri rău

De asemenea, mulți dintre bătrâni își făceau singuri rău, iar ambulanțele veneau frecvent aici. De altfel, și mașini de poliție mai erau văzute uneori acolo.

Din stenograme mai reiese că nu exista medic, ceea ce făcea ca riscul ca unul dintre pacienți să moară să fie unul foarte mare. Însă asta nu îi împiedica pe angajați să îi pună la muncă pe bătrâni.

În curte, deseori erau văzuți oamenii internați care sapă, cară găleți sau roaba cu nisip.

Cei care locuiesc în zonă spun că vârstnicii cerșeau mila trecătorilor. Pe 16 iunie, o imagine extrem de dramatică a unui bătrân lipit de poarta căminului, ca într-un lagăr, în timp ce încearcă să atragă atenția unui trecător.

Conform documentelor din anchetă, bătrânii cereau la gard orice aveau oamenii prin buzunare pentru că erau înfometați, în fiecare zi.

Mizerie de nedescris și plin de ploșnițe

Fosta angajată spune că și mizeria era de nedescris . „Ne cereau și nouă mâncare în plus! Fructele erau tăiate în patru, deși trebuia să fie un măr pentru o singură persoană. Le aduceam de acasă și fructe, și biscuiți și le mai dădeam pe ascuns!”

Întrebată dacă știa ceva despre ploșnițe, fosta anagajată a răspuns afirmativ. „Dar ce ne-am luptat! Adică, dacă voiai să stai jos, pe scaun, n-aveai nicio șansă, că erau pe tine, pur și simplu!”, a spus ea.

În fotografiile surprinse de peste drum se văd frecvent și mașini de poliție , chemate de vecinii îngroziți de ceea ce vedeau în curtea azilului. Pentru agenții chemați problemele găsite erau mărunte, la fel și pentru cei care ar fi trebuit să facă verificările.

„Controalele erau întotdeauna anunțate. Șefii erau sunați și și dânșii, la rândul lor, sunau pe cine era atunci, în ziua respectivă de serviciu. Nu, nu urcau! Nu urcau, adică nu aveau nicio treabă cu bătrânii! Mergeau la șeful, acolo, în birou și atât! Și toată treaba asta nu dura foarte mult, câteva minute, să zic”, mai spune ea.

Pe 4 iulie, forțele de ordine au descins la căminul groazei din Voluntar, punând capăt chinului bătrânilor.