Sibiul a jucat un rol crucial în Revoluția din 1989, având un impact semnificativ asupra întregii istorii a României. Imaginile recente publicate de CINECLIC oferă o nouă perspectivă asupra acestor evenimente.

Investigația acestor imagini contribuie la o înțelegere mai profundă a modului în care orașele din țară au fost implicate în decembrie 1989. Filmările recent publicate de platforma de streaming care oferă documentare și filme digitalizate achiziționate de la Arhiva Națională de Filme — aduc în prim-plan detalii neexplorate sau insuficient documentate până acum. Aceste imagini oferă o fereastră valoroasă asupra evenimentelor de la Sibiu și a rolului pe care l-a jucat Nicu Ceaușescu .

Alintat „Prințișorul”, mezinul cuplului Elena și Nicolae Ceaușescu era, la acea vreme, o figură centrală la nivel local, în calitate de prim-secretar al județului. Dacă ar fi trăit, Nicu Ceaușescu ar fi avut astăzi 73 de ani, dar a murit în septembrie 1996, la doar 45 de ani. Moartea sa a fost înconjurată de polemici, la fel ca întreaga sa viață, urmare a eforturilor recentei democrații de a-l demoniza din cauza legăturilor de sânge cu părinții săi.

Vă invităm să vizionați imaginile de arhivă oferite de CINECLIC (VEZI VIDEO, excepția video 2) și să trageți propriile concluzii despre influența „Prințișorului” asupra evenimentelor din decembrie 1989 de la Sibiu. Înainte de aceasta, vă propunem o scurtă trecere în revistă a câtorva detalii esențiale care i-au marcat destinul, dar și pe cel al sibienilor care încă îi păstrează o amintire vie .

Capturarea și condamnarea lui Nicu Ceaușescu

Evenimentele din decembrie 1989 l-au găsit pe Nicu Ceaușescu la Sibiu. Conform unor surse, acesta aștepta un elicopter promis de unchiul său, Ilie Ceaușescu, care urma să-l ducă la București. Între timp, aflase despre fuga părinților săi din Comitetul Central. În cele din urmă, a decis să plece spre Capitală cu o mașină pusă la dispoziție de iubita sa de atunci.

Recunoscut de câțiva militari în zona Aeroportului Băneasa, Nicu Ceaușescu a fost preluat de o mașină a Armatei pentru a fi dus la Televiziunea Română. Mașina a fost însă deturnată de manifestanți care, crezând că militarii vor să-l protejeze, au intervenit. Nicu Ceaușescu a fost înjunghiat și rănit, fiind dus în final la Televiziunea Română în seara de 22 decembrie, unde a fost prezentat ca „prizonier de lux al Revoluției”.

În anii care au urmat, Nicu Ceaușescu a fost subiectul unui proces în care a fost acuzat de genocid, fiind considerat responsabil pentru moartea a 102 persoane în Sibiu. A fost condamnat inițial, în 1991, la 20 de ani de închisoare pentru instigare la omor deosebit de grav și la 5 ani pentru nerespectarea regimului munițiilor și armelor de foc. Un an mai târziu, pedeapsa i-a fost redusă la 16 ani de închisoare, după schimbarea încadrării juridice, pentru ca în final să fie condamnat la doar 5 ani de închisoare pentru port ilegal de armă.

Avocata sa, Paula Iacob, a reușit să-l elibereze însă din motive medicale.

Procesul a început la Sibiu și ulterior a fost mutat la București, la Tribunalul Militar, fiind condus de judecătorul Doru Viorel Ursu, care avea să devină ulterior ministru de Interne în Guvernul lui Petre Roman.

„Libertate” tratează evenimentele de la Sibiu

Ce s-a întâmplat în decembrie 1989 în „orașul lui Nicu Ceaușescu” a fost subiectul unei ample investigări, inclusiv de către regizorul Tudor Giurgiu pentru filmul său „Libertate” .

La lansarea peliculei, anul trecut, în 2023, Giurgiu a subliniat că, în Sibiu, confruntările au fost extrem de intense, menționând: „Au tras Armata, Miliția, Securitatea”.

În urma acestor conflicte, 99 de persoane au murit, iar alte câteva sute au fost etichetate drept „teroriști”. Un aspect șocant a fost că, timp de mai bine de o lună, acești „teroriști” au fost ținuți într-un bazin golit de apă.

Ripostele la Sibiu au început după cele din Timișoara și București. Oamenii au asediat atât sediul Miliției, cât și UM 01512 Sibiu, condusă pe atunci de colonelul Aurel Dragomir. Au fost reținute mai multe persoane și a fost chemată Armata în ajutor.

Nicu Ceaușescu ceruse întăriri unchiului său, Ilie Ceaușescu, șef al Consiliului politic superior al Ministerului Apărării Naționale, fapt care explică prezența la Sibiu a unui batalion format din 140 de militari și 88 de geniști de la Unitatea de Vânători de Munte de la Vâlcea.

Haosul a fost pe măsură. „Armata a tras enorm, disproporționat. Sibiul a fost un oraș în care s-au tras două milioane de gloanțe, majoritatea aparținând armatei. A tras și Miliția cu cel puțin o zi înainte...”, a povestit Tudor Giurgiu în interviurile de lansare a filmului. A descoperit că fostul comandant de la Sibiu și-a schimbat optica, iar 500 de milițieni și securiști au ajuns în bazinul de înot golit de apă, conform documentelor procurorilor militari care au anchetat Dosarele Revoluției. Printre ei s-au numărat și multe victime.

Și acum, fostul comandant, actual pensionar, consideră că decizia de a ține captivi sute de oameni, fără mâncare și medicamente, până la sfârșitul lui ianuarie 1990, a fost una corectă.

Așadar, și filmul „Libertate” oferă o perspectivă detaliată asupra a ceea ce s-a întâmplat de fapt la Sibiu.

Sfârșitul „Prințișorului”: „Nu vreau să mor”

După eliberarea sa din închisoare pe motive medicale, Nicu Ceaușescu a ajuns la Spitalul Clinic Universitar din București pe 16 septembrie 1996. Avea probleme grave de sănătate, inclusiv hemoragie digestivă superioară și ciroză hepatică cronică. Două zile mai târziu, a fost trimis de urgență la Viena pentru o intervenție chirurgicală. A murit în renumitul spital AKH (Allgemeines Krankenhaus der Stadt Wien) pe 26 septembrie 1996, la vârsta de 45 de ani.

Potrivit apropiaților, ciroza hepatică a fost cauzată de consumul excesiv de alcool, care a început după ce Elena Ceaușescu l-a despărțit de „dragostea vieții sale” , Donca Niculescu-Mizil.

Consumul de alcool s-a intensificat în special după Revoluție, Nicu Ceaușescu având o preferință pentru băuturi tari care i-au deteriorat ficatul.

„Am numai patruzeci de ani și ceva și nu vreau să mor”, i-a spus avocatei Paula Iacob înainte să moară.

Pentru mulți, destinul său poate fi comparat cu cel al personajelor din tragediile grecești. În câteva zile, de pe cele mai înalte culmi ale puterii, a ajuns pe cea mai de jos treaptă a existenței. Și, chiar dacă a trăit o viață de prinț, a murit ca un cerșetor.