Apar noi dovezi despre ,,cinstea și onestitea'' lui Victor Ponta în raport cu afacerile de defrișare a pădurilor României. În imagine apar Victor Ponta, în calitate de prim-ministru al României, baronul PSD de Bistrița-Năsăud, Radu Emil Moldovan și cel supranumit "Fierăstrăul codrilor", omul de afaceri Traian Larionesi.

 Cine este  "Fierăstrăul codrilor"

Afaceristul Traian Larionesi a reușit să devină primul tăietor al pădurilor prin șpaga pe care o oferea reprezentanților Romsilva Bistrița și șefilor Poliției. Dacă austriecii de la Holzindustrie Schweighofer ocupă primul loc la prelucrarea lemnului, SRL-ul lui Larionesi - Frasinul este, conform cifrei de afaceri raportate la Ministerul de Finanțe, cel mai mare exploatator forestier. În fața sa este doar Romsilva, regia de stat.

Pentru a ajunge la porecla de prim „fierăstrău al codrilor”, Larionesi a apelat la mituirea angajaților statului, conform anchetelor procurorilor Direcției Naționale Anticorupție (DNA). Pentru a câștiga dreptul să taie pădurile Romsilva și să comercializeze lemnul, Larionesi i-a oferit bani și partide de vânătoare directorului Romsilva Bistrița-Năsăud, Gheorghe Ivan. În schimb, firma lui Larionesi - Frasinul - a primit 84 din cele 123 de contracte de exploatare a pădurilor, între 2010 și 2012. Prețul oferit de milionar a fost de 3,9 milioane de lei.

În plus, Larionesi a cumpărat, în 2013, și lemn exploatat de Romsilva la un preț sub cel al pieței. „Profitul nerealizat la bugetul Romsilva, ca urmare a acțiunilor oneroase derulate de Ivan Gheorghe și Larionesi, este de 3 milioane de lei”, au estimat procurorii DNA.

Deși nu apare în topurile de specialitate, Larionesi și-a ridicat un adevărat imperiu, cu „capitala” în satul Anieș, pe baza afacerilor forestiere și a construcțiilor.

 „Fierăstrăul codrilor” esteun cunoscut al lui Radu Emil Moldovan (președintele PSD al CJ Bistrița-Năsăud). Și Victor Ponta a fost prezent, în octombrie 2014, la inaugurarea unei lucrări de șapte milioane de lei a lui Larionesi.

 Firmele lui Larionesi şi ale asociaţilor săi

Pe lângă Frasinul și Autoforest International, Larionesi mai deţine şi alte societăţi, unele alături de soţia sa, Florica Larionesi, cum ar fi Transilvania International și Autroforest International
Mai mult, vânătorul excentric a intrat în urmă cu doi ani și afacerile cu energie electrică, înfiinţându-şi mai multe societăţi alături de americanul John Puntillo.
O altă serie de srl-uri dar şi alături de ruda sa, Ioan Larionesi, este vorba de Bioenergie Solutie, Bio Tesla, Bio Solutie.
Alt domeniu în care Larionesi a început să investească anul trecut este cel de recuperare a materialelor reciclabile sortate, probabil având în minte.
Larionesi susținea, la o inaugurare a unui contract cu statul, că marea parte din bani o face din lucrările de construcție și nu din afacerile cu lemn. Ba mai mult susținea că firma sa nu mai are loc de Holzindustrie Schweighofer, cel mai important prelucrator de lemn din România. Cu toate acestea, în materialul probator al DNA, reiese că lemnul obținut de acesta de la Romsilva îl vindea firmei austriece.

Contractele lui Larionesi într-un singur an

Jurnaliștii de la Gazeta de Bistrița au contabilizat toate înțelegerile financiare pe care firmele omului de afaceri le-a încheiat cu statul în 2013. A rezultat că suma de 47 de milioane de lei, aproximativ 10,4 milioane de euro au intrat în conturile societăților lui Larionesi.

Frasinul primește contractul de “Modernizare drumuri forestiere” în oraşul Sângeorz-Băi, jud. Bistriţa Năsăud în valoare de 5,3 milioane de lei
Frasinul mai ia de la Regia Naţională a Pădurilor Romsilva 323.000 de lei pentru “Lucrări de reabilitare drum forestier Sirod – Niraje 1.7Km, O.S. Gurghiu.”
Vine rândul comunei Rebra să acorde Frasinului un contract de 5,9 milioane de lei pentru Reabilitare drumuri forestiere şi pietruire drum exploatare agricolă.
Și conducerea comunei  Salva au mai acordat un contract aceleiaşi societăţi Frasinul în aceeaşi zi pentru “Modernizarea şi extinderea infrastructurii forestiere în comuna Salva”, în valoare de 5,3 milioane de lei.
Și în comuna Josenii Bârgăului, firma lui Larionesi a primit 6,1 milioane de lei pentru “modernizarea infrastructurii rutiere forestiere în comuna Josenii Bârgaului, judeţul Bistriţa-Năsăud.
Regia Naţională a Pădurilor Romsilva ia mai dat 359.000 de lei pentru “ lucrările de reparaţii poduri şi podeţe la obiectivul de investiţii în execuţie Reabilitare drum forestier Făncel- Larga”.
În comuna Zagra, Frasinul câștigă contractul de “Infrastructură de prevenire şi protecţie împotriva inundaţiilor în comuna Zagra” în valoare de 6,3 milioane de lei..
Comuna Telciu a mai acordat un contract de peste șase milioane societăţii Frasinul “Infrastructură de prevenire şi protecţie împotriva inundaţiilor în comuna Telciu”
Primul incompatibil din Bistrița Ovidiu Creţu i-a acordat lui Larionesi un contract pentru amenajarea drumului comunal 8C Bistriţa-Slătiniţa în valoare de 1,8 milioane de lei.
Nici Radu Emil Moldovan nu l-a uitat pe Larionesi și i-a oferit contracte de deszepezire în județ în valoare de 346.000 de lei.

Sumele pe care le adună Larionesi din tăierile de păduri și drumurile construite le investește în pasiunea pentru vânătoare. În România deține patru domenii de vânătoare. Cel mai luxos este amenjat pe Valea Galaților din Bistrița-Năsăud, pe o suprafață de 25 km pătrați, întinzându-se de-a lungul a trei comune: Lechinița, Galații Bistriței și Șieu Măgheruș. Aici, milionarul a anunțat, conform presei locale, că a adus cerbi lopătari, mistreți și mufloni pentru partidele de vânătoare.

Pe lângă acest domeniu, Larionesi mai administrează alte trei domenii cinegetice ale Asociației “Ursul Brun”. Este vorba de complexele de vânătoare din Parcul Național Munții Rodnei:  unul situat pe teritoriul localității Cormaia, iar altul pe teritoriul localității de baștină a afaceristului Anieș și cel de la Dealul Negru.  Acesta din urmă este cunoscut ca domeniul unde participa Nicolae Ceaușescu la celebrele partide de vânătoare. Fondul de la Dealul Negru a fost primit de Larionesi după schimbările din urmă cu cinci ani ale Legii 407/2006. Astfel, primarii localităților comunelor Budacu de Jos, Cetate, Mărişelu, Şieu, Şieuţ, Livezile, Dumitriţa au putut să dea fondul cui doresc și l-au încredințat direct, contra unei sume de 5.000 de euro anual, asta după ce Romsilva investise în creșterea animalelor. Suma de 5.000 de euro este plătită de un vânător străin pentru a ucide un urs. Că tot veni vorba de această specie, până acum un deceniu specialiștii considerau că la Dealul Negru este cea mai mare densitate de urși bruni din Europa.

 

Distribuie Distribuie Comentarii