Fostul președinte Ion Iliescu a vorbit în cadrul unui interviu pentru consilierul său, Ionuț Vulpescu, fost ministru al Culturii și actual deputat, despre anii în care a condus statul, dar și despre situația actuală a României.

În cadrul interviului publicat pe blogul lui Ionuț Vulpescu, fostul președinte a făcut o paranteză cu privire la vârsta sa înaintată și glumele internauților: „Știu că Internetul e plin de meme-uri cu mine, cum că speranța moare penultima sau că am fost văzut la bancă, pentru un credit pe 30 de ani, etc. Pe unele le apreciez, atâta timp cât au umor, adică sunt inteligente. Lumea nu începe cu noi și cu siguranță nici nu se termină cu noi. Valabil pentru orice muritor”.

Cum explică nostalgia românilor pentru comunism

„Întrebat cum explică nostalgia pentru comunism a unor persoane, fostul președinte a explicat că „depinde pe cine întrebi și de unde te uiți”, subliniind diferența de opinie între diferitele categorii sociale ale oamenilor care au trecut prin acea perioadă.

„Dacă întrebi un om politic, evident, nu făceai politică în comunism, ci obediență, deci nu are cum să îți fie dor de anii unei dictaturi. Dacă întrebi un copil care și-a pierdut un părinte sau un bunic în închisorile comuniste, nici de aici nu poate veni o nostalgie: doar durerea și dorința de a te întoarce în timp, pe vremea când toți ai tăi erau alături și în viață. Nostalgie pentru oamenii care au trăit în comunism, poate, dar pentru comunism, nu”, a punctat fostul președinte.

Fostul președinte a mai spus: „eu nu am cum să trăiesc această nostalgie. Însă înțeleg mentalitatea din spatele ei pentru unii indivizi care găseau în fostul regim un stil de viață predictibil. Suferind, dar predictibil: locurile de muncă erau repartizate, salariile erau predictibile, societatea părea intuibilă în evoluția ei”.

„Prețul plătit era mult prea mare”

„Nu era presiunea job-urilor și a capitalismului sălbatic, e adevărat, dar prețul plătit era mult prea mare”, a punctat fostul șef de stat.

Referitor la situația actuală, Ion Iliescu a explicat că gradul de nostalgie ridicat arătat de sondaje este perfect explicabil prin faptul că „tineretul alunecă într-un radicalism politic pentru că nu este sprijinit și transformat într-o categorie socială pentru care statul trebuie să ofere protecționism și politici educaționale, culturale, mai sănătoase”.

„Nostalgie pentru anii aspri ai comunismului pot avea doar cei care n-au trăit sub modelul coreean importat în ceaușism. E și paradoxal: am câștigat în 1989 libertate celor care cred că se puteau lipsi de ea”, a mai spus fostul președinte, subliniind că „din afară, România se vede mai bine decât o vedem dinăuntru” pentru că suntem subiectivi.

„Regret anumite episoade din primii ani de după Revoluţie”

Fostul preşedinte a mai afirmat că regretă, privind retrospectiv, unele episoade din primii ani de după Revoluţie, dar consideră că „ce s-a întâmplat era inevitabil, ce nu s-a întâmplat era imposibil”.

„Nimeni nu se poate vindeca de traume până nu le recunoaşte. Iar România trebuia să şi le recunoască, să le descrie şi să se educe în a le depăşi. A fost importantă pentru mine şi această tranziţie morală, nu doar aceea economică. Pentru că o democraţie sănătoasă presupune iertare nu uitare şi adevăr nu mistificare. Retrospectiv, regret anumite momente, episoade, situaţii, întâmplări din primii ani de după Revoluţie, dar, cum spunea cineva, ce s-a întâmplat era inevitabil, ce nu s-a întâmplat era imposibil”, a mai spus fostul președinte.