Ilie Năstase, Ion Țiriac, Simona Halep și Bianca Andreescu, descriși de cel mai longeviv antrenor de tenis din lume
Prin mâinile celui mai longeviv antrenor emerit din lume, Eugen Vătășescu (102 ani) din Râmnicu Vâlcea, au trecut mii de copii, inclusiv nume sonore ale tenisului mondial.
Eugen Vătășescu cel mai longeviv antrenor emerit și Ilie Năstase la Tenis Summer Camp 2022
Nouă decenii și jumătate, Eugen Vătășescu (102 ani), vâlceanul născut în Dolj, a fost prezent la propriu pe terenul de tenis. La început a fost copil de mingi, iar la 15 ani a devenit campionul Craiovei, avându-l ca prim antrenor pe Țăndărică, alias Nicolae Stoian. Făcea impresie bună de fiecare dată la Naționale. Astfel a ajuns să se antreneze cu cei mai buni tenismeni ai țării, care veneau de la București special în Bănie să joace cu el.
Nu doar a antrenat copii care au făcut mai târziu performanță, dar a avut ca parteneri pe terenul de tenis personalități de marcă din lumea sportului, dar și din afara ei.
Sportul i-a schimbat și i-a prelungit viața, după cum avea să recunoască într-un interviu acordat în exclusivitate pentru „Adevărul” la împlinirea vârstei de 102 ani.
Printre cei cu care a jucat tenis se numără Cornel Zacopceanu - tatăl unui alt antrenor de tenis cunoscut Mihai Zacopceanu, premierii României: Petru Groza și Ioan Petru Maurer, și tenismenii Ion Țiriac și Ilie Năstase .
Prin mâinile sale au trecut nume precum Ilie Năstase, Florin Segărceanu sau Bianca Andreescu (pentru o scurtă perioadă), Marinela Ţecu, câştigătoare a Cupei Tineretului, dar și surorile Mădălina şi Olimpia Alexe etc..
A acceptat să vorbească pentru „Adevărul” despre unii dintre cei mai cunoscuți tenismeni, dar și despre cum se poate face performanță în „sportul alb”.
„Făceam valută jucând tenis cu străinii pe litoral“
Cea mai mare parte dintre amintirile antrenorului emerit de tenis din Vâlcea este legată de sport: „Înainte se trăgeau liniile pe teren cu un șablon, cu bidineaua, cu găleata cu var stins. Erau alte condiții, nu ca acum. Pe atunci era nevoie de timp să marchezi liniile la terenul de tenis“.
Era nelipsit pe vremuri de la campionatele naționale de tenis: „Jucam pe timpuri la București, când erau campionatele naționale. M-am nimerit odată, spre exemplu, chiar când s-a inaugurat Costineștiul...“.
Și chiar dacă nu a ajuns un nume ca jucător de tenis, precum Halep, Țiriac sau Năstase, Eugen Vătășescu își amintește vremurile în care făcea o grămadă de bani grație sportului alb: „Pe vremuri făceam valută jucând pe litoral cu străinii. Plăteau 100 de lei ora, în timp ce românii dădeau doar 20 de lei. Se certau între ei care să intre pe teren. Jucam câte 10 ore, luam 1.000 de lei pe zi, pe toată perioada sezonului estival. Jucam trei luni, cel puțin“.
Astfel a reușit ca vară de vară să strângă o mică avere: „Îmi amintesc că veneau nordici, probabil siberieni, pentru că noi eram în paltoane în timp ce ei făceau dușuri reci și apoi jucau. Cred că apa noastră rece pentru ei era cam ca apa lor caldă... Așa am reușit să strâng destui bani, din care nu-mi luam nici o pâine dacă nu aveam nevoie. Nu umblam la ei“.
Banii avea să-i investească ulterior în copii, în copiii altora, în lipsa unui urmaș direct: „Mă gândeam să-i strâng pentru copii. Am avut un copil care a murit de mic, la naștere, și speram să mai avem alții. În amintirea copilului meu am realizat clubul pe care îl avem acum și l-am denumit Clubul Tineretului, ca să aibă viață cât mai lungă“.
Năstase, „zăpăcit de mic“. Țiriac, cu capul pe umeri
Eugen Vătășescu are amintiri legate atât de momente, cât și de oamenii din sport. Rememorează nostalgic numele unor mari campioni ai tenisului care ne-au părăsit în ultimul deceniu, precum Florența Mihai (despre care-și amintește că a fost prima jucătoare română care a realizat o finală de turneu de Grand Slam), despre Alexe Bardan (fostul vicepreședinte al Federației Române de Tenis) și despre Aurelian Segărceanu, „unul dintre cei mai mari antrenori din istoria tenisului românesc“.
„A fost tatăl fostului jucător de performanță Florin Segărceanu - unul dintre foștii mei elevi. Mulți cred că atunci când pomenești de acest lucru o faci ca să te lauzi, dar foștii mei elevi se mândresc cu faptul că eu le-am pus racheta prima dată în mână”, ne-a mai povestit antrenorul.
„Am multe amintiri și toate sunt foarte frumoase, toate întâlnirile. Însă cel mai mare om al tenisului de la noi a rămas Ilie Năstase, care e cam nebun el așa de felul lui, cu însurătorile și divorțurile lui. Ne cunoaștem de când era copil. Este o diferență între noi de peste 20 de ani“, a mai spus Eugen Vătășescu.
Despre Ilie Năstase ne-a mai dezvăluit: „ Mi-l amintesc de pe vremea când umbla doar într-o cămășuță , părinții lui erau oameni de la țară. Era zăpăcit de mic. Când se enerva însă, înjura pe toată lumea, nu ținea cont de cine era. În schimb, avea o ageritate și un mod de a lovi mingea nemaiîntâlnite. Îmi amintesc cum odată cu o mână s-a ținut de gard și cu cealaltă a lovit mingea pe după cap. Era extraordinar! A fost talentat de mic. A jucat cu prinți, regi și alte personalități, cu care însă nu cred că se purta tot la fel ca atunci când îl apucau năbădăile“.
În schimb, despre Ion Țiriac are doar cuvinte de laudă: „Și cu Țiriac mă cunosc foarte bine. A fost hocheist întâi, s-a apucat mai apoi de tenis. A avut talent, dar el are în primul rând cap. Mama lui era o femeie obișnuită, o femeie populară, se ocupa de curățenie și de ștersul și aranjatul merelor la un magazin de fructe. Era o femeie simplă, însă el a avut cap, a gândit, nu a cheltuit banii pe orice, așa cum a făcut Năstase. Nu și-a bătut joc nici de viață, nici de bani“.
Halep are „bun simț”, iar Andreescu e „ciobăniță”: „Când lovește mingea, zbârnâie”
Are păreri bune și despre actualele stele ale tenisului românesc și mondial.
„ Simona Halep este o fată populară, o fată care ascultă, mai bine decât o făcea Năstase la vârsta ei. Băieții, în general, sunt mai derbedei la tinerețe. Doar că Năstase așa a rămas în continuare. Simona are însă mult bun-simț. N-ați văzut-o la antrenamente? Joacă fotbal cu băieți de seama ei. Dacă se va ține de antrenamente, va putea rămâne câțiva ani de acum încolo pe locul I. Este foarte ageră și foarte bine lovește. Are niște lovituri...!“, remarca maestrul înainte de izbucnirea scandalului legat de tenismenă.
Despre Bianca Andreescu, fata ale cărei rădăcini sunt tot în Vâlcea , la Vaideeni, unde locuiesc în continuare bunicii, maestrul și-a amintit: „Fata din Canada? A trecut și pe la mine, dar foarte puțin: două sau trei săptămâni, pentru că taică-său era plecat cu serviciul. A fost transferat la Pitești și atunci a trecut și ea prin Vâlcea și a plecat mai apoi. Din Pitești s-a dus cu familia în Canada. Joacă destul de bine, e și bine legată. Vorba aia: e ciobăniță, crescută și cu lapte, nu doar cu carne! Când lovește mingea, zbârnâie, nu plutește ca la alții“.
Cum să faci performanță în tenis
Când vine vorba despre a face performanță în tenis, Eugen Vătășescu recunoaște că este nevoie de bani pentru a investi în educație, dar și de faimă: „În tenis trebuie să ai bani, trebuie să fii cineva ca să poți să joci efectiv, altfel nu merge“.
Dar fără talent, muncă, dăruire și inteligență, nimeni nu poate deveni campion, indiferent de sportul în care activează, mai spune antrenorul emerit de tenis: „Eu cred că este nevoie și de talent, și de inteligență. Mulți cred că e ușor să dai cu racheta în minge, dar când pun mâna prima dată pe ea trimit mingea la 4-5 metri înălțime sau peste gard. Mulți oameni cunoscuți au gândit așa până le-am pus racheta în mână. Este o artă totuși și e vorba și de puțină inteligență. Trebuie să gândești bine unde să dai mingea“.
Pe lângă condiție fizică și voință, Eugen Vătășescu susține că mai sunt necesare și niște calități fizice pentru a face performanță în sport.
„Totul în viață ține atât de voință, cât și de condițiile de trai ale omului. Deci sunt la fel de importante și talentul, și capul – gândirea. Mingea de tenis, spre exemplu, dacă o lovești la întâmplare și nu gândești înainte unde să o dai, degeaba o faci“, susține cel mai longeviv antrenor din lume care crede că este nevoie să-ți folosești mintea în orice sport.
„Chiar dacă sportul minții este șahul, în realitate, în orice sport trebuie folosit capul foarte mult. Tenisul nu este un sport pentru oricine, este unul în care trebuie să dai dovadă de foarte multă rezistență...”, ne-a mai spus antrenorul emerit de tenis de câmp, Eugen Vătășescu, remarcând și faptul că: „La meciurile mari de tenis este uneori mai multă audiență decât la fotbal“.
Sursa: adevarul.ro