Este una dintre cele mai ușor de recunoscut figuri din lumea occidentală, dar experții susțin că majoritatea reprezentărilor cu Iisus sunt, aproape cu certitudine, inexacte. Aceștia se bazează pe o serie de dovezi istorice și științifice , care ne dezvăluie o imagine mult mai apropiată de realitatea din secolul I.

Nu doar că Iisus, cu siguranță, nu ar fi avut păr lung și ondulat, dar este puțin probabil să fi purtat o barbă lungă sau chiar haine tradiționale asemănătoare robelor.

Istoricii cred că Iisus ar fi arătat ca orice alt membru obișnuit al societății iudeene din secolul I, fără trăsături care să îl deosebească de ceilalți contemporani ai săi. Totuși, există un detaliu surprinzător pe care reprezentările moderne ale lui Iisus îl redau corect. Deși poate părea ciudat că Iisus este adesea prezentat cu un abdomen bine definit, experții sunt de părere că este foarte posibil ca el să fi fost puternic și suplu.

Dr. Meredith Warren, lector universitar la Departamentul de Studii Biblice și Religioase din cadrul Universității din Sheffield, a explicat pentru MailOnline : „Iisus provenea dintr-o familie în care munca fizică era ceva obișnuit, cu siguranță făcea multă mișcare având în vedere cât de mult mergea pe jos”.

Cum arăta cu adevărat chipul lui Iisus: avea barba și părul scurte, negre și crețe

Versiunea lui Iisus pe care o cunoaștem cel mai bine îl înfățișează adesea cu păr castaniu, lung până la umeri și cu o barbă deasă. Totuși, niciuna dintre aceste imagini nu corespunde cu ceea ce au descoperit oamenii de știință.

Din ceea ce se știe cu siguranță este că Iisus era iudeu din punct de vedere etnic și provenea din regiunea care acum corespunde Palestinei moderne, ceea ce înseamnă că în realitate părul și barba erau negre și ondulate, mai degrabă, decât maro și drepte, potrivit cercetătorilor.

De asemenea, se crede că în realitate Iisus purta părul și barba destul de scurte, având în vedere tendințele din lumea romană. Acest lucru reiese și din monedele romane din perioada respectivă care ilustrează evrei captivi purtând bărbi scurte și păr ondulat.

Imaginile sunt considerate valoroase pentru că arată înfățișarea oamenilor din acea perioadă, inclusiv a lui Iisus.

În secolul I, bărbații cu păr lung erau considerați „mai degrabă indecenți”

Se mai știe că părul și barba lungi erau purtate doar de cei care depuneau un jurământ special în iudaism, iar abstinența de la alcool făcea parte din angajamentele acestora, fapt care nu se aplică, așadar, în cazul lui Iisus, potrivit lui Joan Taylor, profesoară de origini creștine la King's College London. Aceasta a amintit și că unele dintre cele mai timpurii reprezentări ale lui Iisus îl arată cu o aparență distinctiv îngrijită, contrar imaginii populare a unui Iisus cu părul lung și barba neîngrijită.

Abia în secolului al III-lea, reprezentările din Siria îl înfățișează pe Iisus bărbierit și cu părul tuns scurt. Dar, ca multe dintre reprezentările moderne ale lui Iisus , aceste trăsături reflectă mai degrabă cultura epocii respective decât figura istorică reală. De altfel, în secolul I, bărbații cu păr lung erau considerați „mai degrabă indecenți”. Însă, începând cu secolul al IV-lea, imaginile cu Iisus au început să-l prezinte cu păr lung și barbă, în funcție de ceea ce artiștii doreau să sublinieze.

„Iisus avea pielea de culoare măslinie și ochii căprui”

Cum Biblia nu oferă descrieri ale aspectului fizic al lui Iisus, experții au reconstituit câteva dintre trăsăturile faciale ale lui Iisus pe baza puținelor detalii biografice disponibile. Spre exemplu, din puținele amănunte menționate în Cartea Sfântă au remarcat cât de obișnuit trebuia să fi arătat, din moment ce a fost nevoie de ajutorul lui Iuda pentru ca soldații să-l identifice pentru a-l aresta, în Grădina Ghetsimani. Chiar și Maria Magdalena l-a confundat cu un grădinar când a mers să-i caute trupul.

În plus, se știe că a murit înainte de 40 de ani, dar pentru că petrecea mult timp în aer liber, cel mai probabil avea riduri, mâini și tălpi aspre și bătătorite, ochi asemănători cu ai celorlalți localnici și tenul ars de soare.

Pentru a obține mai multe detalii specifice, experții au studiat și alți oameni care trăiau în acea perioadă în regiune. În 2015, artistul medical Richard Neave a folosit tehnici forensice (metode științifice utilizate pentru a analiza și rezolva cazuri legale, în special în cadrul investigațiilor criminalistice, ce includ analiza ADN-ului, studiul urmelor de amprente, analiza balistică, identitatea facială prin reconstrucție, precum și utilizarea altor metode) pentru a reconstrui fața unui bărbat iudeu, studiind cranii semite. Portretul a dezvăluit un chip cu trăsături robuste, ochi închiși la culoare, o barbă deasă și păr scurt și creț, tenul bronzat caracteristic evreilor din regiunea Galileei. Deși este doar un portret al unui bărbat adult din aceleași vremuri cu Iisus, această reconstrucție oferă o imagine mai clară a trăsăturilor pe care le-ar fi putut avea Iisus.

Și dr. Warren susține această teorie, menționând că, în urma studiului portretelor realizate în stilul mumiilor egiptene, care înfățișează bărbați decedați între anii 80 și 120 d.Hr. într-o regiune similară cu cea în care a trăit Iisus, reiese că aceștia aveau ochi închiși la culoare, piele măslinie, păr creț și scurt, bărbie și trăsături faciale specifice locuitorilor teritoriilor care astăzi aparțin Egiptului, Palestinei și Israelului. Așadar, imaginea este mult diferită de ceea ce avem astăzi în minte.

„Nu era foarte musculos, dar avea abdomen bine conturat”

În statui și picturi ce îl reprezintă pe Hristos, un detaliu surprinzător de frecvent întâlnit este acela că Fiul lui Dumnezeu este adesea înfățișat cu un abdomen bine definit. Deși acest aspect ar putea părea neobișnuit, experții afirmă că nu este atât de nejustificat, având în vedere anumite circumstanțe din viața lui Iisus.

Profesoara Joan Taylor a detaliat: „Iisus a mers mult pe jos în timpul misiunii sale, iar meseria sa era de tâmplar sau constructor, deci nu era o persoană sedentară. El și ucenicii săi trăiau în principal din ospitalitate și caritate, împărțind hrana, așa că nu cred că mânca mult. Îl văd mai degrabă ca pe cineva subțire și bine definit, decât masiv”.

Prin urmare, statuile care îl înfățișează pe Iisus cu un abdomen bine conturat nu sunt chiar atât de departe de realitate pe cât ar părea. Cu toate acestea, statuile cu Iisus pe cruce, care îl înfățișează cu bicepși și pectorali foarte pronunțați, sunt cu siguranță inexacte.

Având în vedere că Iisus călătorea pe jos și mânca foarte puțin, ar fi extrem de surprinzător ca el să fi fost o persoană foarte musculoasă.

Hainele erau diferite și în culori mai șterse decât în reprezentările tradiționale

Atunci când vedem astăzi picturi cu Iisus, el este adesea înfățișat purtând o robă lungă și albă, care îi atinge gleznele. Totuși, în Iudeea secolului I, astfel de robe lungi ar fi fost considerate îmbrăcăminte feminină. Bărbații din acea regiune purtau, de obicei, o tunică scurtă din lână, formată din două piese, legată la talie cu un brâu sau un șnur, peste o tunică subțire de in.

Numai cetățenii romani aveau dreptul să poarte toga, însă Iisus ar fi putut purta un mantou gros din lână, numit himation, pentru a se proteja de frig. Ca bărbat evreu, mantoul lui Iisus ar fi avut probabil franjuri împletite, numite tzitzit, la colțurile sale. Multe dintre hainele din acea perioadă aveau franjuri.

Un aspect pe care imaginile moderne ale lui Iisus îl redau corect este că toți locuitorii din Iudeea purtau sandale din piele în acele vremuri. Arheologii au descoperit chiar exemple de sandale din secolul I în peșterile de la Marea Moartă și Masada. Acestea demonstrează că sandalele lui Iisus ar fi fost foarte simple, cu tălpile din bucăți groase de piele cusute la un loc, iar partea superioară din fâșii de piele ce treceau printre degete.

În ceea ce privește culoarea hainelor, imaginile cu Iisus îl înfățișează adesea purtând un mantou roșu sau albastru peste robele sale albe. Dovezile arheologice din acea perioadă arată că oamenii purtau haine viu colorate și cu modele, dar probabil că îmbrăcămintea lui Iisus era mai sobră.

„Multe haine erau vopsite în culori vii, dar era considerat mai masculin să porți nuanțe mai șterse. Aparența și îmbrăcămintea contează, iar Iisus a fost destul de clar în privința asta: le-a cerut celor pe care i-a trimis în numele său să poarte doar o tunică și o pereche de sandale, fără bani, ca refugiații care ajung într-un sat și au nevoie de ajutor, fără nimic asupra lor. Așadar, el însuși s-ar fi îmbrăcat foarte simplu”, a mai explicat prof. Taylor.

De ce este reprezentat Iisus în moduri atât de diferite

Deși în Biblie nu există nicio descriere fizică a lui Iisus , în lucrările de artă occidentale el este adesea înfățișat ca fiind caucazian, dar a fost, de asemenea, reprezentat și în stiluri care sugerează origini latino-americane sau indigene.

Se crede că acest lucru s-a făcut pentru ca oamenii din diferite colțuri ale lumii să se poată identifica mai ușor cu figura biblică.

Primele reprezentări îl arătau ca un bărbat roman tipic, cu părul scurt și fără barbă, purtând o tunică. Se consideră că abia în jurul anului 400 a început să fie înfățișat cu barbă. Aceasta ar fi putut fi o modalitate de a-l prezenta ca pe un învățător înțelept, având în vedere că filozofii acelei perioade erau de obicei reprezentați cu barbă.

Imaginea convențională a unui Iisus cu barbă și păr lung s-a stabilit abia în secolul al VI-lea în creștinismul răsăritean și mult mai târziu în vest. Arta medievală europeană îl reprezenta de obicei cu păr castaniu și ten deschis. Această imagine a fost consolidată în timpul Renașterii italiene, prin lucrări celebre, cum ar fi „ Cina cea de Taină” a lui Leonardo da Vinci.

Reprezentările moderne ale lui Iisus în filme tind să păstreze stereotipul părului lung și al bărbii, în timp ce unele lucrări abstracte îl prezintă ca un spirit sau ca lumină.