Bunicii noștri își amintesc de iernile în care zăpada îngropa case, străzi și sate întregi. Ca să supraviețuiască,oamenii săpau tuneluri în iadul alb. Cele mai grele ierni au fost cele din anii 1954 și 1985.

Iarna anului 1954 a încremenit Bucureștiul. Cei care au apucat acele zile au povestit cum se trăia în timpul urgiei. Zăpada depusă depășea înălțimea casei, iar oamenii, când s-au trezit de dimineață și au vrut să deschidă geamurile, nu au mai reușit. Ca să supraviețuiască, din dreptul fiecărei case s-a săpat un tunel până la stradă.

Militarii au fost scoși în stradă, pe marele bulevarde. „Pe marile bulevarde, camioanele Armatei adunau zăpada şi o aruncau în Dâmboviţa. Uzina Grozăveşti elimina apă caldă, iar zăpada se topea pentru că altfel exista pericolul să se formeze poduri de gheaţă", ne-a mai povestit Dan Antoniu. Presa militară de la acea vreme chema neobosit bucureştenii la degajarea drumurilor. „La fabrica de textile «7 Noiembrie » s-au format echipe de agitatori care merg pe sectoare şi scot cetăţenii la deszăpezire", conform publicației „Apărarea Patriei".

Potrivit statisticilor Administraţiei Naţionale de Meteorologie, în februarie 1954 iarna a fost cruntă. Viscolul a lovit în patru reprize , iar vântul a atins o viteză record în Bucureşti: 126 kilometri la oră. Un alt record consemnat în 3 februarie 1954 vizează cantitatea maximă de zăpadă depusă: 115, 9 l/mp în 24 de ore, la Griviţa. Cel mai gros strat de zăpadă din istoria măsurătorilor ANM a fost măsurat tot atunci, la Călăraşi:173 cm, troienele atingând însă în unele zone din sud-estul ţării şi 5 metri.

Iarna anului 1985 nu a rămas în memoria colectivă ca fiind cea în care a nins mult, ci din cauza temperaturilor foarte scăzute care s-au înregistrat. Minimele au scăzut frecvent la sub -20 C în toată țara și la sub -30 C în Transilvania. Românii au avut de suferit întrucât venea într-o perioadă de lipsuri când în multe apartamente nu era căldură.

Cea mai friguroasă zi din România

Conform Administrației Naționale de Meteorologie, temperatura minimă absolută a lunii februarie, în România, este -38,0 grade C şi a fost înregistrată în data de 10 februarie 1929, la staţia meteorologică Vf. Omu. Tot în acelaşi an, în perioada 9-11 februarie, s-au înregistrat minime absolute la 24 de staţii meteorologice, dintre care amintim: -35,0 grade C la Joseni (cu denumirea de Gheorghieni, în anul 1929) şi -33,8 grade C la Predeal. La Bucureşti, minima absolută este de -30,2 grade C, înregistrată în 6 februarie 1954, la staţia meteorologică Bucureşti-Afumaţi. La staţiile meteorologice Bucureşti-Băneasa şi Bucureşti-Filaret, temperatura minimă absolută este -29,0 grade C şi respectiv -24,2 grade C, ambele valori fiind înregistrate în data de 10 februarie 1929.

Cantitatea maximă absolută lunară de precipitaţii din februarie, înregistrată la staţiile meteorologice din România, este de 371,5 mm, la Vf. Omu, în anul 1944. La Bucureşti, maxima absolută lunară de precipitaţii este de 147,1 mm şi a fost înregistrată la Bucureşti-Filaret, în anul 1895.

La staţiile meteorologice Bucureşti-Afumaţi şi Bucureşti-Băneasa, maxima absolută a fost înregistrată în anul 2018, valorile fiind 84,8 mm, respectiv 98,6 mm. Cele mai multe maxime absolute ale cantității lunare de precipitații au fost consemnate în anii: 1953, 1954, 1999.

Ierni grele în Dobrogea de altădată

Dobrogea a trecut prin multe ierni cumplite în secolul al XX-lea. Nimic nu se compară însă cu iernile de la cumpăna anilor 1928/1929 și 1953/1954.

Pește înghețat

Ionel Alexe, bibliograf la Biblioteca Județeană Constanța a documentat în arhive cum erau iernile de altădată la malul mării. „Infinit mai mult au suferit animalele: câinii de pripas și-au găsit sfârșitul pe străzi, oile au murit pe capete în stâne, vitelor l-a crăpat pielea de frig în grajduri, vulpile, lupii, mistreții și alte sălbăticiuni au înghețat pe câmpuri. Păsările pornite prea târziu din deltă către țările calde nu au mai ajuns niciodată la destinație, amorțind în zbor și sfârșind în apele înghețate. Mulți pești au murit, bancuri întregi fiind aruncate de valuri pe țărm: la mijlocul lui februarie, locuitorii satelor Vama Veche și Doi Mai au adunat de pe plajă cantități imense de guvizi înghețați.”

Portocalele sosite din Palestina, înghețate

Și activitatea portuară a avut de suferit. Operațiunile de descărcare și încărcare a vapoarelor din port au fost oprite și mulți muncitori au fost concediați. „Sloiurile azvârlite peste parapet în incinta portului au provocat stricăciuni la o bună parte din mărfurile depozitate în acele locuri și au făcut imposibilă manipularea lor. Mari cantități de mărfuri rămase pe dane au fost compromise și mulți comercianți au avut de suferit. La 6 februarie ziarele locale notau că peste 4.000 lăzi portocale sosite din Palestina au înghețat. Marfa aparținea lui Nicolau, proprietarul unui mare magazin de coloniale din Constanța, pe care această pierdere l-a adus în pragul falimentului“, povestește bibliograful.

Automobile pe lac

Și Dobrogea a fost afectată de „Marele viscol“ din anul 1954. La malul mării, zăpada depusă a depășit un metru și jumătate, dar fiindcă a nins viscolit, multe troiene au ajuns și la înălțimi de cinci metri, îngropând cu totul case, acareturi, garduri, străzi. Pentru a ieși din case oamenii au fost nevoiți să folosească ferestrele sau lucarnele podurilor, iar pentru a se deplasa până la magaziile de lemne și prin vecinătate au săpat tuneluri prin zăpadă ori au bătătorit poteci peste acoperișurile caselor.

Apa lacurilor Tăbăcărie și Siutghiol a înghețat și ea, apoi și cea a Mării Negre. Ionel Alexe spune că gheața a fost atât de groasă încât pe toată întinderea lacului circulau oameni, automobile și camioane. „A fost un lucru rarisim, nemaivăzut nici măcar în anul 1858 când Marea Neagră a înghețat pe o întindere de 15 mile“, încheie el.

Mica Siberie

În analele meteorologilor s-au consemnat de-a lungul vremii temperaturi record negative, când Constanţa a fost o mică Siberie.

Cea mai scăzută valoare a fost înregistrată la Constanţa în anul 1929, când mercurul din termometru a scăut până la minus 25 de grade Celsius, însă ierni grele au mai fost şi în 1954, 1963, 1985 sau 2006.

În 1929, Marea Neagră a îngheţat pe o distanță de cinci kilometri, producându-se adevărate iceberguri la topirea păturii compacte de gheaţă.

În iernile anilor 2006 și 2010, apa mării a înghețat chiar şi câteva sute de metri faţă de ţărm.