Judecătorii de la Înalta Curte de Casație și Justiție au admis, marți, cererea DNA de suspendare pe o durată de 30 de zile a procedurii de dizolvare și lichidare a Carpatica Asig SA, decizia fiind definitivă.

Inițial, un alt complet de la instanța supremă a respins pe 16 august cererea DNA, însă procurorii au făcut contestație având câștig de cauză.

"Admite contestația formulată de Ministerul Public — Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție — Direcția Națională Anticorupție împotriva încheierii de ședință din data de 16 august 2016, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție — Secția Penală, în dosarul nr. 2827/2/2014, privind pe intimata inculpată SC Carpatica Asig SA. Desființează încheierea atacată și rejudecând: admite cererea formulata de DNA și, în consecință: în baza art.493 alin. (1) lit. a) și alin. (4) Cod procedură penală, dispune luarea măsurii preventive a interdicției inițierii procedurilor de dizolvare și lichidare față de inculpata SC Carpatica Asig SA pe o durată de 30 de zile, începând cu data de 13.09.2016 până la data de 12.10.2016, inclusiv. Definitivă", se arată în decizia de marți a instanței.

DNA a solicitat judecătorilor de la instanța supremă suspendarea dizolvării Carpatiga Asig SA, având în vedere că această societate de asigurări a fost condamnată, în martie 2016, la plata unei amenzi penale de 600.000 de lei pentru săvârșirea infracțiunilor de cumpărare de influență și dare de mită în formă continuată în dosarul, aflat în faza de apel, în care sunt judecați omul de afaceri Ilie Carabulea și mai mulți membri din fosta conducere a Autorității de Supraveghere Financiară (ASF).

La data de 27 iulie 2016, Autoritatea de Supraveghere Financiară a decis, între altele, declanșarea procedurii de faliment și lichidarea societății Carpatica Asig prin procedura obișnuită de insolvență. ASF a hotărât, totodată, emiterea solicitării pentru deschiderea procedurii falimentului Carpatica Asig, urmând să fie sesizat judecătorul sindic din cadrul tribunalului competent, decizia fiind publicată în Monitorul Oficial pe data de 2 august.

"În cererea adresată Înaltei Curți de Casație și Justiție, procurorii arată că situația apărută în urma deciziei luate de ASF creează riscul lichidării și radierii în termen scurt a inculpatei persoană juridică, astfel încât să nu mai poată fi trasă la răspundere penală. Prin urmare, considerăm că măsura solicitată este necesară pentru buna desfășurare a procesului penal", mai informa DNA.

În martie 2016, Curtea de Apel București l-a condamnat pe Ilie Carabulea la șase ani și șase luni închisoare cu executare pentru săvârșirea unor fapte de corupție în dosarul ASF — Carpatica.

Condamnări au primit și Marian Mârzac (fost membru neexecutiv al conducerii ASF) — patru ani și șase luni închisoare cu executare, Radu Mustățea (membru în CA al SC Carpatica Asig) — trei ani și șase luni închisoare cu executare, Elena Rusu (membru în conducerea Carpatica Asig) — doi ani cu suspendare, Ina Crudu (director general la Carpatica Asig) — doi ani cu suspendare, Laura Chițoiu (soția fostului ministru al Finanțelor Daniel Chițoiu) — un an închisoare cu suspendare, Ioan Opriș (expert tehnic auto) — două luni cu suspendare, Ioan Dacian Vinereanu — doi ani cu suspendare, Georgel Călin (fost secretar general ASF) — un an cu suspendare.

În același dosar, judecătorii au dispus achitarea fostului președinte al ASF Dan Radu Rușanu, a lui Corneliu Moldoveanu, fost vicepreședinte al ASF, și a avocatului Dan Odobescu.

În plus, SC Carpatiga Asig trebuie să plătească o amendă penală de 600.000 de lei pentru săvârșirea infracțiunilor de cumpărare de influență și dare de mită în formă continuată, această societate fiind obligată să publice hotărârea de condamnare în presa scrisă sau audiovizuală, pe parcursul a 10 apariții.

Decizia Curții de Apel a fost atacată de cei condamnați, dar și de DNA la Înalta Curte de Casație și Justiție.

Inculpații din dosar au fost trimiși în judecată de DNA în aprilie 2014, pentru săvârșirea unor fapte de corupție. Potrivit DNA, în 2012, Carpatica Asig, companie specializată în emiterea de polițe de asigurări, în ponderea cărora cel mai mare procent îl aveau asigurările tip RCA, avea o situație financiară precară și necesita o infuzie de capital de circa 11.000.000 euro.

Începând cu mai 2013, potrivit procurorilor, Ilie Carabulea împreună cu Radu Mustățea și Marian Mîrzac au constituit un grup infracțional organizat, în scopul săvârșirii unor infracțiuni prin care se urmărea protejarea intereselor financiare ale Carpatica Asig.

Ilie Carabulea (persoana care deține indirect și controlează societatea de asigurări) l-a promovat, susținut și cointeresat financiar, în mod constant, pe fostul director Marian Mîrzac pentru a fi ales în conducerea ASF.

Astfel, în schimbul oferirii unui autoturism Audi A8 la un preț subevaluat și altor foloase necuvenite, Marian Mîrzac a influențat funcționari cu funcții de conducere ori de execuție în ASF, pentru a asigura protecție societății de asigurări Carpatica Asig, arătau procurorii.

De asemenea, în iunie 2013, Marian Mîrzac a intervenit pe lângă Laura Chițoiu, pentru ca aceasta să promoveze, cu celeritate și cu nerespectarea condițiilor legale, autorizarea ocupării, de către Ina Crudu, a funcției de director general al Carpatica Asig.

Procurorii mai susțineau că, în perioada 11 — 17 decembrie 2013, Dan Radu Rușanu a exercitat presiuni, în calitate de președinte al ASF, asupra mai multor societăți de asigurări, urmărind și reușind impunerea lui Radu Mustățea, membru al CA Carpatica Asig, la conducerea BAAR, asociație care administrează fondul la care contribuie toate societățile de asigurări din România, autorizate să practice asigurări de răspundere civilă auto obligatorii și mandatate să elibereze documente de asigurare de răspunde civilă auto carte verde.

AGERPRES