Magistrații de la Înalta Curte de Casație și Justiție au amânat miercuri, pentru 2 august, pronunțarea sentinței definitive în dosarul "Băneasa", în care omul de afaceri Gabriel Puiu Popoviciu a fost condamnat în primă instanță la nouă ani închisoare.

La ultimul termen al procesului din 5 iulie, un procuror de la DNA a cerut judecătorilor majorarea condamnărilor date de instanța de fond pentru inculpații din acest dosar, în sensul aplicării unor pedepse orientate către maximul prevăzut de legea penală.

De cealaltă parte, avocații au solicitat judecătorilor desființarea sentinței date de Curtea de Apel București și trimiterea dosarului spre rejudecare. Aceștia au semnalat faptul că motivarea instanței de fond este incompletă și judecătorii nu s-au pronunțat pe infracțiunea de complicitate la dare de mită reținută în sarcina unora dintre inculpați. În plus, avocații au arătat că terenul în cauză se afla în proprietate privată și nu publică, astfel încât nu se poate spune că a fost înstrăinat un bun al statului.

Omul de afaceri Puiu Popoviciu a fost condamnat în iunie 2016 de Curtea de Apel București la nouă ani de închisoare cu executare, în dosarul în care este acuzat de fapte de corupție în legătură cu asocierea firmei sale, SC Băneasa Investments SA, cu Universitatea de Științe Agronomice și Medicină Veterinară din Capitală, pentru un teren de 224 de hectare.

În dosar, fostul șef DGIPI Cornel Șerban a fost condamnat la doi ani și șase luni închisoare cu executare, Ioan Alecu, rectorul USAMV București, la șase ani de închisoare, Petru Pitcovici, fost șef în Direcția Generală Anticorupție din MAI, la doi ani închisoare, iar Mihai Luican, fostul prefect al Capitalei, la un an de închisoare.

Au mai primit pedepse cu executare Ștefan Diaconescu (cinci ani), Andrei Mihai Bejenaru (șapte ani), Gabriel Răsvan Toader și Ioan Todiraș (câte un an), în timp ce inculpații Lizeta Minea și Gheorghe Petrulian au primit câte doi ani de închisoare cu suspendarea executării pedepsei sub supraveghere.

Instanța a lăsat nesoluționată latura civilă a procesului penal și a dispus disjungerea sub acest aspect.

Decizia Curții de Apel București nu era definitivă și a fost atacată cu apel.

Potrivit DNA, în perioada 2000 — 2004, rectorul Ioan Niculae Alecu, beneficiind de sprijinul interesat al lui Popoviciu, în baza unui contract încheiat cu încălcarea prevederilor legale, a făcut posibilă aducerea unui teren de 224 hectare, aparținând domeniului public al statului, ca aport în natură la capitalul social al SC Băneasa Investments SA, societate controlată de omul de afaceri.

"În condițiile în care terenul respectiv (ferma Băneasa) se afla în proprietatea publică a statului, conform legii, nu putea să facă obiectul vreunei tranzacții și, în plus, a fost în mod vădit subevaluat. În momentul constituirii ca aport la capitalul social al SC Băneasa Investments SA, terenul a fost evaluat la valoarea de un dolar/mp, în timp ce valoarea de piață de la acea dată era de aproximativ 150 euro/mp. Terenul se situează în partea de nord a orașului București, se învecinează cu DN1 București — Ploiești, iar pe acest teren s-au construit puncte de lucru și sediile unor importante societăți comerciale", susțin procurorii.

Inițial, Popoviciu, în înțelegere cu rectorul, a creat posibilitatea încheierii unui contract de asociere în participațiune în condiții nelegale, introducând în acest mecanism societatea SC Log Trans, devenită ulterior Băneasa Investments.

Potrivit contractului, trebuiau dezvoltate activități de pomicultură, viticultură, creșterea animalelor pe terenurile fermei Băneasa.

"Fără a avea acordul membrilor Biroului de Senat și al Senatului USAMV București, Ioan Alecu și Gabriel Popoviciu au stabilit procentele de participare în cadrul asocierii, respectiv 49% pentru Universitate și 51% pentru SC Log Trans. O evaluare asupra terenurilor în suprafață de 224 ha și a imobilelor aferente care urmau a fi aduse în asociere nu fusese făcută. Prin urmare, acceptarea unei cote de participare de 49% de către Universitate nu s-a făcut în condiții legale. În plus, aportul de 51%, sub formă de bani, ce revenea celeilalte părți, a fost doar formal, sumele de bani doar tranzitând conturile societății", au mai indicat procurorii.

Conform acestora, pentru a pune în aplicare înțelegerea ascunsă cu omul de afaceri, rectorul i-a indus în eroare pe membrii Senatului USAMV București, prezentându-le date neadevărate și impunând chiar modificarea Cartei Universității. De asemenea, a susținut că se vor mări salariile cadrelor didactice, că universitatea va câștiga fonduri bănești cu ajutorul cărora se va dota unitatea de învățământ, pentru asigurarea unor condiții decente de studiu, că vor fi construite garsoniere pentru a fi închiriate de preparatori, asistenți, doctoranzi etc.

"Inculpatul Alecu a fost de acord ca sus-menționatul contract de asociere în participațiune să fie conceput și redactat de Popoviciu și de avocații acestuia, fără să participe consilierul juridic și economistul Universității. Contractul a fost semnat la USAVM București în condiții improprii de reprezentare a universității. În 3 august 2000, încălcând hotărârea Senatului USAMV, inculpații Alecu, Popoviciu și Bejenaru au aportat dreptul de folosință asupra unui teren de 174 hectare (parte din suprafața de 224 ha a fermei Băneasa), împreună cu imobilele aferente, la capitalul social al SC Băneasa Investments SA (SC Log Trans). După aportarea dreptului de folosință, clădirile aferente fermei Băneasa au fost demolate", se arată în rechizitoriu.

La solicitarea rectorului Alecu, Popoviciu i-a promis că îl va sprijini să obțină titlul de proprietate pe terenul aferent fermei Băneasa, iar astfel, în condiții nelegale, în cursul anului 2001, la propunerea subcomisiei de aplicare a Legii 1/2000 (a fondului funciar), comisia municipiului București a eliberat titlul de proprietate pentru USAMV București.

După eliberarea titlului de proprietate, Ioan Alecu, în înțelegere cu Popoviciu, a aportat dreptul de proprietate asupra suprafeței de 174 ha la capitalul social al SC Băneasa și dreptul de proprietate asupra clădirilor edificate pe acest teren, deși Hotărârea Senatului USAMV interzicea acest lucru.

În acest context, terenul a fost subevaluat, iar ulterior, în 2004, a fost aportată și diferența până la 224 hectare la capitalul social al firmei, în condiții de subevaluare.

"Practic, în urma tuturor acestor activități, Universitatea de Științe Agricole nu a avut niciun beneficiu, dimpotrivă, a pierdut suprafața de teren aferentă fermei Băneasa pe care o avea în administrare și în exploatare, inițial. Ca urmare a eliberării titlului de proprietate pe suprafața de 224 ha a fost cauzat statului un prejudiciu de 335.387.260 lei. Prejudiciul cauzat USAMV București se ridică la suma de 619.472.218 lei și se compune din valoarea terenurilor aportate prin subevaluare la capitalul social al SC Băneasa Investments SA și din scoaterea din societate a sumelor de bani care fuseseră aportate la capitalul social, lipsind societatea de capital de lucru", mai spun procurorii.

AGERPRES