Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a decis miercuri să trimită spre rejudecare la Curtea de Apel București al doilea dosar în care fostul președinte al Consiliului Județean (CJ) Argeș Constantin Nicolescu a fost deferit justiției pentru fapte de corupție, alături de alte zece persoane.

"Admite apelurile formulate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție — Direcția Națională Anticorupție și de inculpații Pintilie Iuliana Mioara, Dobre Grigore, Florescu Aurelia Mirela, Nicolescu Constantin, Bocioacă Sabina Elena, Mercea Codruța Lavinia, Didea Ionel, Nicoară Mihail Gabriel, Stancu Olga, Pletoiu Ecaterina și Dobre Cristina împotriva sentinței penale nr. 271 din data de 4 iulie 2014 pronunțată de Curtea de Apel București — Secția I Penală. Desființează sentința penală mai sus menționată și trimite cauza spre rejudecare la aceeași instanță. Menține actele îndeplinite până la data de 30 mai 2014", se arată în hotărârea ÎCCJ, care este definitivă.

Constantin Nicolescu, aflat în prezent în Penitenciarul Colibași, unde execută o altă pedeapsă pentru corupție, a fost condamnat de Curtea de Apel București la 9 ani și 6 luni închisoare cu executare în dosarul privind utilizarea de fonduri europene pentru construcția unui pod.

Nicolescu a fost achitat atunci pentru săvârșirea infracțiunii de luare de mită, dar a fost condamnat la 7 ani de închisoare pentru abuz în serviciu în formă continuată, la un an închisoare pentru fals intelectual și la 6 luni închisoare pentru fals în înscrisuri sub semnătură privată.

Instanța a dispus contopirea pedepselor și a aplicat pedeapsa cea mai grea, respectiv 7 ani închisoare, sporită cu 2 ani și 6 luni, în final inculpatul urmând să execute pedeapsa de 9 ani și 6 luni închisoare și 3 ani interzicerea exercitării drepturilor.

Opt inculpați din dosar au primit în primă instanță pedepse cu executare cuprinse între 4 ani și 5 ani și jumătate de închisoare, în timp ce o altă persoană a primit o condamnare cu suspendare.

Singurul inculpat achitat de Curtea de Apel București a fost Ionel Didea, care la data comiterii faptelor exercita profesia de notar public. El a fost achitat pentru săvârșirea infracțiunii de fals intelectual, instanța considerând că fapta "nu prezintă gradul de pericol social concret al unei infracțiuni" și aplicând în acest caz sancțiunea mustrării.

Instanța de fond a mai dispus confiscarea sumei de 4.497.947,48 lei de la inculpații Nicolescu Constantin, Nicoară Mihail-Gabriel, Pintilie Iuliana-Mioara, Bocioacă Sabina-Elena, Mercea Codruța-Lavinia și Florescu Aurelia-Mirela, precum și confiscarea sumei de 4.973.065,75 lei de la inculpații Nicolescu Constantin, Dobre Grigore, Nicoară Mihail-Gabriel, Pintilie Iuliana-Mioara, Bocioacă Sabina-Elena, Dobre Cristina și Stancu Olga.

Procurorii Serviciului Teritorial Pitești al DNA au dispus trimiterea în judecată a inculpaților din dosar pe 7 februarie 2013.

În rechizitoriul întocmit, procurorii au reținut că, în martie 2009, CJ Argeș, în calitate de autoritate contractantă, a organizat o procedură de achiziție publică prin licitație deschisă, ce avea ca obiect reabilitarea a două poduri afectate de inundații, amplasate pe drumuri județene, în localitățile Căteasca, respectiv Ciomăgești.

Fondurile respective proveneau din accesarea unui proiect finanțat din fonduri PHARE destinat strict reabilitării obiectivelor de infrastructură rutieră și de mediu afectate de inundațiile din perioada aprilie — mai și iulie — august 2005.

"Pentru a accesa banii europeni, funcționari din cadrul CJ Argeș au atestat în cererea de finanțare, în mod nereal, că respectivele poduri fuseseră afectate de inundații, deși unul dintre ele, cel din comuna Căteasca, fusese avariat anterior, așadar nu era eligibil pentru proiectul respectiv. Cererea de finanțare a fost însoțită de o declarație de parteneriat semnată la data de 25 ianuarie 2007, de inculpatul Nicolescu, în calitate de președinte al CJ Argeș și reprezentant al acestei autorități contractante, cunoscând faptul că în conținutul acestei cereri sunt atestate împrejurări necorespunzătoare adevărului. Caracterul fals al acestui înscris constă în aceea că în conținutul acestuia s-a menționat în mod nereal că podul din comuna Căteasca a suferit avarii importante în urma calamităților naturale din perioada aprilie — august 2005 și ca urmare a fost închis circulației, deși infrastructura podului era avariată anterior anului 2004, iar la momentul producerii inundațiilor podul era închis circulației", se arată în comunicat.

DNA precizează că înscrisul astfel falsificat a fost folosit și prezentat la Ministerul Dezvoltării Lucrărilor Publice și Locuințelor și la Agenția pentru Dezvoltare Regională Sud — Muntenia și, ca urmare, a fost încheiat contractul de finanțare nerambursabilă în baza căruia au fost efectuate plăți din Programul PHARE în valoare de aproximativ 985.000 euro, echivalentul a peste 4,4 milioane lei, fonduri obținute pe nedrept, ce reprezintă pagubă creată Ministerului Dezvoltării Regionale.

În cursul anului 2009, în urma licitației organizate de CJ Argeș, contractul de reabilitare a podului Căteasca a fost atribuit, în mod nelegal, societății Zeus SA, în condițiile în care, inițial, câștigătoare a licitației fusese declarată o altă societate, înlăturată ulterior, în mod arbitrar, de comisia de evaluare, după reluarea procedurii dispusă de Constantin Nicolescu.

DNA menționează că firma înlăturată se prezentase cu o ofertă financiară mai bună, respectiv cu suma de aproximativ 4,5 milioane lei mai mică, sumă ce reprezintă prejudiciu în dauna CJ Argeș.

Lucrările de construcție au fost executate de către SC Zeus și Dracones Construct Grup SRL Pitești, cea din urmă avându-l ca asociat pe ginerele președintelui CJ Argeș.

"Mai mult, furnizor de bunuri pentru construcția lucrării era SC Setro Metal Group SA Câmpulung, firmă controlată de asemenea, de o rudă apropiată a președintelui CJ Argeș. Pe baza unor înscrisuri falsificate, în cadrul unei proceduri de achiziție complet falsificate, în cursul lunii iunie 2010, CJ Argeș a atribuit aceleiași firme, SC Zeus, un contract în valoare de aproape 5 milioane lei, pentru presupuse lucrări suplimentare la același pod care, în realitate nu se mai justificau, fiind executate anterior, în luna martie 2010", se arată în comunicat.

În cursul anului 2009, Constantin Nicolescu a primit cu titlu de mită de la Grigore Dobre, acționar majoritar și administrator al SC Zeus, un spațiu comercial situat în municipiul Pitești, în suprafață de peste 300 mp, în valoare de 447.000 lei.

"Pentru a disimula infracțiunea de corupție, la data de 23 martie 2009, la Biroul Notarului Public Didea Ionel a fost încheiat un contract fictiv de vânzare-cumpărare. Atât în cursul procedurii de licitație publică, dar și în faza de derulare a contractului au fost falsificate mai multe înscrisuri (dispoziții de șantier, referate de necesitate, procese verbale etc)", se mai spune în document.

Prin activitățile descrise, s-a stabilit că a fost creat un prejudiciu în sumă de aproape 985.000 euro în dauna Ministerului Dezvoltării Regionale, reprezentând fonduri europene obținute pe nedrept prin prezentare de documente false și un prejudiciu de aproape 9,5 milioane lei în dauna autorității contractante — CJ Argeș, care se constituie în avantaj patrimonial necuvenit în favoarea SC Zeus SA Pitești.

AGERPRES