ICCJ: 17 decembrie - ultimul termen al procesului retrocedărilor în care sunt judecaţi Mazăre şi Borcea
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a stabilit, vineri, ca pe data de 17 decembrie să se desfăşoare ultimul termen al dosarului privind retrocedarea ilegală a unor terenuri din Constanţa şi Mamaia, în care sunt judecaţi, printre alţii, Radu Mazăre, Cristian Borcea şi Nicuşor Constantinescu.
La termenul de vineri al procesului, avocaţii care îi apără pe Mazăre, Borcea şi Constantinescu au anunţat că aceştia nu doresc să fie audiaţi în instanţă.
Dintre cei trei, doar Borcea s-a prezentat în sala de judecată. Radu Mazăre a fugit din România în Madagascar, iar Nicuşor Constantinescu se află în detenţie, el având condamnări în alte dosare.
Fostul preşedinte al Consiliului Judeţean Constanţa a transmis prin avocatul său că nu doreşte să asiste la proces. El a depus o cerere de recuzare a preşedintelui completului de judecată, Ionuţ Matei, solicitare care a fost însă respinsă.
Judecătorul Ionuţ Matei a stabilit ca pe data de 14 decembrie să fie audiaţi doi dintre inculpaţi, dar şi martorii ceruţi de DNA, urmând ca termenul final să aibă loc pe 17 decembrie.
Procesul se află în faza de apel la Instanţa supremă.
În iulie 2017, fostul primar al municipiului Constanţa Radu Mazăre a fost condamnat de Curtea de Apel Bucureşti la 4 ani închisoare cu suspendare în dosarul privind retrocedarea ilegală a unor terenuri.
În acelaşi dosar, Nicuşor Constantinescu, fost preşedinte al CJ Constanţa, a fost condamnat la 3 ani închisoare cu suspendare, aceeaşi pedeapsă primind şi Dragoş Săvulescu, fost acţionar al echipei de fotbal Dinamo Bucureşti.
În schimb, Cristian Borcea, fost finanţator al clubului Dinamo, a fost achitat.
O soluţie de achitare a primit şi notarul Jean Andrei, soţul Laurei Andrei, fost preşedinte al Tribunalului Bucureşti.
Totodată, Ramona Dospinescu, Cristian Tălpău, Nora Chircă şi Giorgică Giurgiucanu au primit câte 3 ani închisoare cu suspendare, restul inculpaţilor care apar în rechizitoriu fiind achitaţi.
Instanţa a dispus desfiinţarea mai multor înscrisuri ale Primăriei Constanţa, însă a respins acţiunea civilă a oraşului Năvodari, ca nefondată.
Pe 28 octombrie 2008, Radu Mazăre a fost trimis în judecată de procurorii DNA, alături de alte 36 de persoane, în legătură cu restituirea şi atribuirea nelegală a unor întinse suprafeţe de teren intravilan din Constanţa, Mamaia, plajă şi faleză.
Alături de Radu Mazăre au fost trimişi în judecată mai mulţi membri ai comisiei de aplicare a Legii 10/2001 din Primăria Constanţa, printre care: Nicuşor Constantinescu - fost preşedinte al CJ Constanţa şi fost consilier municipal; şeful Direcţiei Administraţie Publică, Constantin Racu; şeful Direcţiei Patrimoniu, Daniela Ramona Dospinescu; şeful Direcţiei Tehnic-Investiţii, Ion Marica; fostul consilier municipal Dan Miron şi consilierii juridici Cristian Tălpău, Nora Alina Chircă şi Bogdan Ghiţulescu. Aceştia sunt acuzaţi de abuz în serviciu contra intereselor publice, cu obţinerea de avantaje patrimoniale, cu consecinţe deosebit de grave, în formă continuată, fals intelectual, în formă continuată, şi asociere pentru săvârşirea de infracţiuni.
Celelalte persoane trimise în judecată sunt funcţionari din Primăria Constanţa, funcţionari în cadrul Oficiului de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Constanţa, mandatari, notari publici, moştenitori ai persoanelor îndreptăţite, cesionari cumpărători de drepturi succesorale (printre care şi Cristian Borcea şi Dragoş Săvulescu, foşti acţionari ai echipei de fotbal Dinamo Bucureşti), interpuşi cumpărători de terenuri şi un evaluator agreat de Primăria Constanţa, acuzaţi de procurori de săvârşirea de infracţiuni asimilate şi în legătură directă cu infracţiuni de corupţie sau de complicitate sau instigare la aceste infracţiuni.
În acest dosar a fost trimis în judecată şi notarul Jean Aurel Andrei, soţul preşedintei Tribunalului Bucureşti, Laura Andrei.
Potrivit DNA, în perioada noiembrie 2002 - iulie 2005, membrii comisiei de aplicare a Legii 10/2001, în exerciţiul atribuţiilor de serviciu, cu ştiinţă, au soluţionat în mod defectuos o serie de cereri de restituire de terenuri, în scopul obţinerii de avantaje patrimoniale care s-au materializat în dobândirea de către ei sau de către persoane din anturajul lor a proprietăţii asupra unor mari suprafeţe de teren la care nu aveau dreptul.
"Astfel, patrimoniul public a fost deposedat de mari suprafeţe de teren intravilan, în valoare de 114 milioane euro. (...) În mod legal, a fost revendicată suprafaţa de 309.549 mp, cei îndreptăţiţi beneficiind de restituiri şi atribuiri în suprafaţă cu puţin mai mare decât jumătate din cea revendicată, în vreme ce restituirile şi atribuirile ilegale au afectat terenuri cu o întindere de trei ori mai mare decât cea revendicată - aproape un milion de metri pătraţi", susţin anchetatorii.
Procurorii anticorupţie precizează că au fost restituite porţiuni de plajă şi faleză care, potrivit Constituţiei şi legilor în vigoare, fac obiectul exclusiv al proprietăţii publice, "adică nu pot ajunge sub nicio formă în proprietatea vreunei persoane fizice sau juridice".
Conform DNA, prin faptele săvârşite de cei 37 de inculpaţi în această cauză s-ar fi cauzat un prejudiciu în valoare de aproximativ 114 milioane euro, dintre care 77,77 milioane euro reprezintă prejudiciu în dauna statului şi 36,16 milioane euro, prejudiciu în dauna municipiului Constanţa.
Astfel, Cristian Borcea este acuzat că a prejudiciat statul român şi municipiul Constanţa cu aproximativ 28 de milioane de euro. Anchetatorii au stabilit că Borcea s-a asociat cu alţi doi învinuiţi din dosar, Georgică Giurgiucanu şi Emil Dragoş Săvulescu, în societatea comercială "Holiday Club Neptun" SA. Săvulescu şi Giurgiucanu ar fi intrat, ilegal, în posesia unor drepturi succesorale ce aparţineau unei persoane în vârstă - Ivonne Aline Buzescu-Movilă. Aceasta moştenise proprietăţi impresionante în Bucureşti şi Constanţa şi lăsase partea sa din moştenire Academiei Române, printr-un testament încheiat în primăvara anului 2001.
Având complicitatea unui notar, cei doi au acţionat ca mandatari în numele acesteia şi au solicitat Primăriei Constanţa să intre în posesia unor suprafeţe de teren ce însumau 12.500.000 de metri pătraţi. Mai mult, ei au vândut succesiv drepturile succesorale unor cunoscuţi sau rude, la preţuri foarte mici.
Conform DNA, Cristian Borcea a cumpărat de la cei doi asociaţi, la preţuri modice, o cotă de 12,25% din drepturile succesorale, reprezentând 1.531.250 de metri pătraţi. Comisia de aplicare a Legii 10/2001 din Primăria Constanţa a luat act de "vânzările" şi "revânzările" de drepturi succesorale de care a fost deposedată Buzescu-Movilă, pe baza unor referate aprobate de primarul Mazăre.
Procurorii mai arată că membrii comisiei de aplicare a Legii 10/2001 şi Radu Mazăre au emis înscrisuri în baza cărora s-au constituit nelegal drepturi de proprietate privată pentru 96 de terenuri intravilane din patrimoniul municipiului Constanţa şi din domeniul public al statului, ale căror preţuri au fost mult subevaluate.
Potrivit calculelor făcute de procurori, raportând preţul plătit pentru drepturile succesorale cu preţul terenurilor cedate de Primăria Constanţa şi vândute ulterior, inculpaţii au obţinut profituri enorme. Spre exemplu, Cristian Borcea a fost împroprietărit cu 8.990 metri pătraţi în zona Mamaia Nord, teren pe care l-a vândut cu 449.541 de euro (50 euro/mp), faţă de cei 54 de euro (0,006 euro/mp) reprezentând suma investită. În total, Cristian Borcea a fost împroprietărit de Primăria Constanţa cu 29.000 metri pătraţi. AGERPRES
