Neîncrederea este principalul aspect al felului în care românii se raportează la partidele politice din România și la activitatea lor, arată un studiu realizat de Institutul Român pentru Evaluare și Strategie (IRES), dat publicității recent. Este cel mai scăzut nivel înregistrat în ultimii 26 de ani. Probabil că dacă ar fi fost puse în oglindă cu maidanezii, partidele ar fi pierdut clar.

Sondajul arată că trei sferturi dintre români au păreri depreciative cu privire la partidele din România. Mai mult de 9 din 10 respondenți declară că au puțină și foarte puțină încredere în partidele din România, iar trei sferturi dintre participanții la studiu au păreri depreciative cu privire la partidele din România.

'Neîncrederea este dominanta atitudinală a românilor față de partidele din România. În rândul bărbaților, între tinerii între 18 și 35 de ani, locuitorii din zonele urbane și în cazul persoanelor cu studii superioare, opiniile negative despre partide sunt mai frecvente. (...) În timp ce mai mult de 9 din  10 respondenți cred că partidele trebuie să reprezinte interesele cetățenilor, doar 6% dintre participanții la studiu sunt de părere că partidele din România îndeplinesc acest criteriu. Liderii de partid sunt considerați principalii beneficiari ai  intereselor partidelor, urmați de membrii de partid', se arată în studiu.

Documentul arată că partidele sunt asociate, aproape în exclusivitate, cu termeni negativi. Atunci când sunt rugați să avanseze primul cuvânt care le vine în minte când se gândesc la partidele din România, majoritatea enunțurilor au caracter depreciativ la adresa formațiunilor politice.

'Printre acestea cele mai frecvente se referă la: hoți / furt / escrocherie — indicate de 12% dintre participanții la studiu sau corupție / mită (10%). Asocierile pozitive sunt prezente într-o proporție redusă', relevă studiul IRES.

În ceea ce privește preferințele românilor cu privire la partide și politicieni, 6 din 10 români cred că partidele din România ar trebui să facă o politică națională, în timp ce 3 din 10 cred că ar trebui să fie pro-occidentală.

De asemenea, aproape 6 din 10 români preferă un politician independent, însă 3 din 10 își exprimă opțiunea pentru un politician afiliat unui partid. 'Opțiunea pentru independenți este mai frecventă în rândul tinerilor între 18 și 35 de ani, a celor cu studii medii,  a locuitorilor din Moldova și a respondenților care se auto-evaluează ca fiind de dreapta. Afiliații sunt preferați de către vârstnici, de către persoanele cu studii și de respondenții care se poziționează la stânga din punct de vedere politic', se arată în studiul IRES.

Jumătate dintre români cred că la vot contează cel mai mult candidatul, iar pentru o treime contează programul. Doar 7% spun că ambele sunt importante în alegerea pe care o fac.

În ceea ce privește opțiunile alegătorilor pentru prioritățile partidelor care vor câștiga alegerile parlamentare 2016, acestea sunt locurile de muncă (51%) și infrastructura (18%).

Referitor la apropiatele alegeri din România, doar o treime dintre respondenți (34%) cred că după alegerile locale și parlamentare din acest an situația din țară se va îmbunătăți, în timp ce 43% cred că situația va rămâne la fel, iar 17% cred că se va înrăutăți. Cei mai optimiști sunt vârstnicii, respondenții cu educație scăzută și care locuiesc în mediul rural.
Studiul a fost efectuat în data de 2 februarie , pe un eșantion de 1.199 subiecți cu vârste peste 18 ani, reprezentativ la nivel național pentru populația adultă a României. Studiul a fost realizat pentru revista 'Sinteza'.