Horodniceanu: Poliţia este slăbită din cauza lipsurilor logistice şi pensionărilor
Procurorul şef al DIICOT, Daniel Horodniceanu, a declarat miercuri că a prezentat în cadrul interviului susţinut în faţa ministrului Justiţiei, Tudorel Toader, un proiect de management în care a spus că Poliţia este slăbită din cauza lipsurilor logistice şi pensionărilor, dar şi că nu există o preocupare pentru realizarea unei strategii integrate de combatere a infracţionalităţii organizate.
Daniel Horodniceanu a oferit miercuri, în cadrul unei conferinţe de presă, detalii despre modul în care s-a desfăşurat interviul la Ministerul Justiţiei pentru ocuparea funcţiei de procuror şef al DIICOT.
"Analiza de riscuri este un imperativ, nu un moft. Ţintirea marilor reţele de criminalitate organizată. Aş dori să lămuresc modul în care s-a desfăşurat interviul din cabinetul ministrului, existând câteva inexactităţi cu privire la modul în care acesta a fost descris până la acest moment. Am redactat conform solicitărilor un proiect de management care a reflectat cele afirmate de conducerea DIICOT de-a lungul celor trei ani. Nu există analiză naţională de riscuri şi ameninţări. Poliţia este slăbită datorită lipsurilor logistice şi pensionărilor. Nu există preocupare pentru realizarea unei strategii integrate de combatere a infracţionalităţilor organizate pe modelul Strategiei Naţionale Anticorupţie sau pe orice alt model pe care îl dorim, cu tot ceea ce decurge de aici", a afirmat Horodniceanu.
Totodată, a susţinut el, procurorii fac şi alte activităţi, ce exced competenţelor lor şi nu sunt făcute suficiente investigaţii financiare paralele, deşi acest lucru a început timid în 7-8 dosare.
"Nu creăm echipe de investigatori, nu recuperăm suficient produs infracţional, nu avem suficiente informaţii de la furnizorii tradiţionali, în special de la Poliţie. Nu monitorizăm suficient criminalitatea predictibilă. Toate aceste aspecte erau cunoscute factorilor de decizie, inclusiv ministrului Justiţiei. Nu există dubii că există neajunsuri. Acestea sunt certe şi sunt parte a unei activităţi de analiză făcută, în limitele posibilităţilor, de către conducerea DIICOT. Faptul că nu au fost luate în considerare, este unul dintre neajunsurile mandatului meu. Există două ipoteze: ori nu am ştiut să mă fac înţeles, ori nu a existat interes să fiu ascultat", a mai susţinut Daniel Horodniceanu.
Şeful DIICOT a adăugat că în cadrul interviului i-au fost puse doar trei întrebări.
"În mod conceptual, ministrul Justiţiei este, alături de Parlament, singurul făuritor de politici penale din România. Am supus actualului ministru o radiografie de sistem care arăta care sunt neajunsurile, dar şi ce obligaţii are de la lege. Şi faptul că în lipsa acestor elemente ce trebuiau generate tocmai ca rezultat al politicilor penale pe care le-a revendicat ca titular, activitatea DIICOT comportă mari vulnerabilităţi. Acest aspect, probabil, a creat starea actuală şi a generat propunea candidatului pe care l-am văzut cu toţii. Am expus acest proiect în faţa ministrului Justiţiei circa 70 de minute, după care am primit doar de la ministru, nu şi de la secretarii de stat, un număr de trei întrebări. Prima întrebare se referea la situaţia achitărilor, care este de 1,9%, în media Ministerului Public, deşi DIICOT lucrează exclusiv în dosare de criminalitate organizată cu infracţiuni serioase şi grave. Aceste aspecte trebuiau lămurite, dat fiind discursurile publice ale ministrului Justiţiei sau candidatului său, care consideră că numărul achitărilor la DIICOT este unul ridicat. DIICOT a avut în anul 2017 un număr de 76 de achitări pe toată structura naţională", a mai declarat Horodniceanu.
Procurorul şef al DIICOT a explicat că dosarul vechi de 11 ani la care se referea recent ministrul Tudorel Toader este unul disjuns din primul dosar Rompetrol, care are 3.200 de volume, cu sechestre aplicate de 700 milioane de euro.
Horodniceanu a adăugat că o altă întrebare pusă de ministrul Tudorel Toader s-a referit la limitele libertăţii de exprimare în cazul magistraţilor, iar el a dat un răspuns formal, că magistratul are obligaţia de a se abţine de a face remarci în adunări politice şi de a nu comenta public dosare aflate în lucru. AGERPRES/(A - autor: Eusebi Manolache, editor: Florin Marin, editor online: Ada Vîlceanu)
