Procurorul șef al DIICOT, Daniel Horodniceanu, a declarat joi că, în anul 2016, a crescut exponențial consumul substanțelor psihoactive (etnobotanice), acestea fiind mult mai periculoase decât drogurile ușoare, pentru că fac foarte mult rău fizic și duc la moartea celor care le consumă regulat.

"Din ceea ce observ din dosarele penale, a crescut consumul, dar nu de droguri sau de droguri ușoare, mă refer la canabis, mai puțin la hașiș, dar a crescut exponențial consumul substanțelor psihoactive, sau așa cum le numesc unii — etnobotanice, care sunt mult mai periculoase decât drogurile ușoare, nu doar prin aceea că dau dependență, ci prin faptul că fac foarte mult rău fizic, multe dintre ele ducând la moartea celui care consumă în mod regulat", a declarat Daniel Horodniceanu.

Horodniceanu a adăugat că s-a reușit introducerea acestui gen de infracțiune în legislație, pentru care procurorii pot lua măsuri preventive sau măsuri de supraveghere.

Potrivit raportului de activitate al DIICOT, în cursul anului 2016, procurorii au soluționat 4.525 dosare deschise pentru trafic de droguri, în creștere cu 25,10% față de anul 2015. Dintre acestea, au fost soluționate prin rechizitoriu și acorduri de recunoaștere a vinovăției 884 dosare (creștere cu 54,54% față de 2015), cu 1.750 inculpați trimiși în judecată (creștere de 31,18%), dintre care 640 inculpați arestați preventiv.

Totalul drogurilor confiscate în cursul anului 2016 a fost de 5.907,56 kilograme, din care 2.782,59 kilograme droguri de mare risc și 3.124,97 kilograme droguri de risc.

DIICOT arată că România și-a păstrat statutul de țară de tranzit, aflată pe traseul "rutei balcanice" de transport, în special a cocainei, heroinei și ecstasy.

Astfel, în ceea ce privește heroina provenită din zona Afganistan, Iran sau Pakistan, s-a stabilit că ruta de traficare presupune traversarea Turciei, Bulgariei și României spre țările din Europa de Vest, același itinerariu fiind utilizat în sens invers, cu punct de plecare din Olanda, Spania, Germania, Italia sau Belgia pentru transporturile de cocaină sau de ecstasy, atât pe cale aeriană, dar și pe cale rutieră.

De asemenea, s-a constatat folosirea, în unele situații, a două rute alternative traseului anterior menționat, unul dintre respectivele itinerarii presupunând ocolirea teritoriului României, iar celălalt, doar modificarea rutei urmate de la furnizor și până la frontiera de stat a țării noastre. Sub acest aspect, se are în vedere traseul urmat de droguri prin partea de sud a României, prin Bulgaria spre Serbia și, apoi, către Ungaria, în timp ce a doua alternativă de traseu impune transportul din zona Afganistan către Georgia și, mai departe, în Ucraina, de unde drogurile sunt redirecționate către țări din Europa de Vest, fie cu tranzitarea României, fie prin Polonia sau Slovacia.

DIICOT mai arată că în cazul heroinei, cocainei, dar și în privința altor tipuri de drog porturile românești de la Marea Neagră (cu precădere Constanța) constituie și în prezent o alternativă considerată de traficanți ca fiind viabilă pentru introducerea drogurilor în spațiul Uniunii Europene.

Pe de altă parte, drogurile de mare risc vizează și piața internă din România, indicatorii statistici oferiți de către Agenția Națională Antidrog reflectând creșteri constante ale consumului. Dosarele instrumentate de către DIICOT au reflectat faptul că cel mai traficat drog de risc rămâne canabisul, fiind vorba atât de culturi "indoor", cât și "outdoor", dar și prin intermediul unor transporturi rutiere (realizate, cu precădere, prin firmele de coletărie), acestea provenind mai ales din Spania și Olanda.

AGERPRES/(A — autor: Eusebi Manolache, editor: Florin Marin, editor online: Ada Vîlceanu)