Potrivit Kommersant ofițerii FSB au investigat cazul încă din octombrie 2019 când, într-un apartament din Moscova, a fost găsită o componentă folosită ca distribuitor de combustibil pentru aeronava Su-27.

Proprietarul apartamentului a declarat că dispozitivul aparține concubinei sale Marina Zakharova, care face tranzacții pe Internet cu piese de schimb pentru avioane. Aceasta a confirmat că distribuitorul a fost comandat încă din 2018 de cetățenii chinezi Zhao Xin și Li Hongliang, care au oferit 18.000 de dolari, piesa urmând a fi procurată de la fabrica din orașul Gavrilov-Yam, regiunea Yaroslavl, specializată în componente pentru avioane.

În timpul anchetei, s-a dovedit că, pe lângă distribuitor, chinezii au comandat unei alte persoane (Alexandru Vasiliev, pensionar militar) și un senzor termic pentru Su-27, contra sumei de 10. 000 de dolari.

Ambii cetățeni ruși au acceptat să colaboreze cu FSB pentru a înscena flagrante clienților chinezi pe teritoriul Rusiei.

Pe timpul procesului, inculpații au susținând că au fost interesați de aceste piese de schimb doar pentru a le folosi la avioanele destinate împrăștierii îngrășămintelor.

Tentativele chinezilor de procurare a pieselor pentru Su-27 nu sunt singurele de acest fel. În iulie 2009, un cetățean chinez a încercat să scoată ilegal din Rusia o componentă de Su-27 introdusă în carcasa unei pompe de uz civil, însă a fost prins la punctul de control Zabaikalsk - Manciuria.

China are o istorie lungă în copierea aeronavelor

Su-27

Comentariul autorului: Nu este foarte clar de ce partea chineză mai este încă interesată de procurarea pieselor pentru Su-27.

În 1992 China a achiziționat 76 de avioane de vânătoare Su-27SK din Rusia, iar în 1995 a cumpărat o licență pentru producția a încă 200 de avioane.

Într-adevăr, în pofida sumei de 2,5 miliarde de dolari, acordul din 1995 nu includea transferul de tehnologie avionică și pentru motorul cu turboventilator cu flux axial AL-31F, iar producătorii chinezi au trebuit să se bazeze pe furnizarea rusă a acestor sisteme.

Însă, în 2004, China a cerut Sukhoi să oprească livrările de kituri de asamblare, afirmând că varianta de bază a avionului de luptă Su-27SK nu mai satisface cerințele Forțelor Aeriene chineze.

Rușii au considerat atunci că decizia Chinei a fost determinată de ponderea crescută a componentelor autohtone în asamblarea aeronavelor licențiate și de progresele înregistrate în tehnologia de fabricație a motoarelor.

În 2006, China a anunțat că motorul WS-10A dezvoltat pe plan intern a fost testat cu succes pe un avion de luptă Su-27K modificat, dar ruși au semnalat că acesta nu este suficient de fiabil pentru a permite o producție în serie.

China are o istorie lungă în copierea aeronavelor. Cel puțin în Rusia, se consideră că avioanele de vânătoare chineze J-6 și J-7 au fost proiectate după MiG-19 Farmer și MiG-21 Fishbed, bombardier H-6, după Tu-16 Badger, iar avioane de transport Y-5, Y-7 și Y-8, după An -2 Colt, An-24 Coke și, respectiv, An-12 Cub.