Homarii, crabii şi caracatiţele pot să simtă durerea (studiu)
Caracatiţele, crabii şi homarii sunt vieţuitoare înzestrate cu simţire, a constatat un studiu britanic ce a determinat guvernul de la Londra să le adauge pe lista cu animale protejate prin legi viitoare, informează DPA/PA Media.
Studiul, efectuat la London School of Economics and Political Science (LSE), a constatat că există dovezi ştiinţifice solide conform cărora aceste vieţuitoare au capacitatea de a percepe durere, suferinţă sau de a simţi când li se face rău.
Guvernul a confirmat că în urma constatărilor aceste vieţuitoare vor fi recunoscute ca fiinţe simţitoare într-un proiect de lege viitor menit să asigure faptul că viitoarele legi prevăd standarde ridicate pentru bunăstarea animalelor.
Studiul independent realizat de LSE a fost comandat de Guvern. Până acum, crustaceele decapode - ordin ce cuprinde crabii, homarii şi racii - dar şi cefalopodele - inclusiv caracatiţe, calmari şi sepii - nu au fost recunoscute în temeiul legii pentru bunăstarea animalelor cu simţire ("Animal Welfare (Sentience) Bill"), în pofida faptului că au sisteme nervoase centrale complexe, una dintre caracteristicile esenţiale ale simţirii.
Departamentul pentru Mediu, Alimentaţie şi Afaceri Rurale (Defra) va depune un amendament la lege pe măsură ce acesta trece prin Parlament, în vederea recunoaşterii modificării.
"Sunt încântat să constat că Guvernul implementează o recomandare centrală din raportul echipei mele", a declarat dr. Jonathan Birch, profesor asociat la Centrul pentru Filosofie în domeniul Ştiinţelor Naturale şi Sociale şi cercetător principal în cadrul proiectului Foundations of Animal Sentience (ASENT).
"După revizuirea a peste 300 de studii ştiinţifice, am ajuns la concluzia că moluştele cefalopode şi crustaceele decapode trebuie considerate (animale) cu simţire şi, prin urmare, trebuie incluse în domeniul de aplicare al legii privind bunăstarea animalelor. Amendamentul va ajuta, de asemenea, la eliminarea unei inconsecvenţe majore: caracatiţele şi alte cefalopode au fost protejate în ştiinţă de ani de zile, dar nu au primit niciun fel de protecţie în afara ştiinţei, până acum. O modalitate prin care Regatul Unit poate fi lider în domeniul bunăstării animalelor este protejarea acestor animale nevertebrate, desconsiderate uneori cu desăvârşire de oameni", a adăgat cercetătorul.
Raportul a analizat de asemenea potenţialele implicaţii ale practicilor comerciale actuale asupra bunăstării animalelor. Acesta a emis recomandări împotriva multora din aceste practici, printre care se numără vânzarea exemplarelor vii de crustacee decapode persoanelor neinstruite şi metodele de sacrificare extreme, precum fierberea exemplarelor vii, fără asomare.
Defra a precizat însă că actul "nu va afecta nicio lege existentă sau practicile industriale, cum ar fi pescuitul". Potrivit departamentului, "nu va exista niciun impact direct asupra capturării crustaceelor şi a industriei restaurantelor", menţionând că acesta "este conceput pentru a asigura faptul că bunăstarea animalelor este luată în considerare în luări de decizie viitoare".
"Marea Britanie a condus întotdeauna calea în domeniul bunăstării animalelor, iar "Animal Welfare (Sentience) Bill" merge chiar mai departe, prin stabilirea planurilor noastre de a introduce unele dintre cele mai puternice măsuri de protecţie din lume în beneficiul animalelor de companie, animalelor din crescătorii şi animalelor sălbatice", a declarat ministrul pentru bunăstarea animalelor, Zac Goldsmith.
"Legea privind bunăstarea animalelor (cu simţire) oferă o asigurare esenţială că bunăstarea animalelor este luată în considerare aşa cum se cuvine când sunt dezvoltate noi legi. Ştiinţa susţine acum clar că decapodele şi cefalopodele pot simţi durere şi, prin urmare, este corect să fie vizate de acest fragment vital din legislaţie", a adăugat Goldsmith.
Odată devenit lege, acest proiect va conduce la crearea unui Comitet pentru Animale cu Simţire, care va publica rapoarte referitoare la modul în care deciziile guvernamentale ţin cont de bunăstarea animalelor cu simţire, miniştrii fiind nevoiţi să răspundă în faţa Parlamentului. AGERPRES