Mai multe amenajări hidroenergetice începute în România în urmă cu peste trei decenii au rămas încă nefinalizate. Unele au ajuns în stadiu avansat de execuție, însă insuficiența fondurilor, readaptarea proiectelor și procesele deschise de organizațiile de mediu au împiedicat finalizarea lor.

În România, cele mai vechi amenajări hidroenergetice datează de 140 de ani.

Prima hidrocentrală construită pe teritoriul României a fost inaugurată în anul 1884, la Castelul Peleș. Uzina a fost dotată cu două turbine, care foloseau apa râului Pelișor, producând energie pentru cele peste 800 de lămpi din castelul regal și pentru dependințele acestuia.

În anii care au urmat, alte centrale electrice ce utilizau apa râurilor au fost inaugurate pe teritoriul României, însă cele mai ample proiecte hidroenergetice au fost realizare în a doua jumătate a secolului XX.

Cea mai mare capacitate de producție o au sistemele de pe Dunăre. Agregatele de la Porțile de Fier I și Porțile de Fier II produc circa 40 la sută din energia hidro a României.

Rețeaua hidrografică a României asigură, prin amenajările hidroenergetice construite de-a lungul timpului, peste 30 la sută din energia produsă anual în țară, respectiv 17.7 TWh din producția totală de energie estimată la 59,5 TWh, potrivit rapoartelor publicate de world-nuclear.org.

Investiții declarate de interes național

Capacitatea de producție a sistemelor hidroenergetice ar putea crește în anii următori, odată cu finalizarea mai multor investiții, unele începute încă din anii ‘80, dar care nu au mai fost finalizate complet.

Printr-o ordonanță de urgență din 2022, Guvernul României a declarat de interes național, zece astfel de obiective energetice: Amenajarea Hidroenergetică (AHE) a râului Jiu pe sectorul Livezeni – Bumbești, AHE a râului Olt defileu pe sectorul Cornetu – Avrig, AHE Pașcani pe râul Siret, AHE Răstolnița, AHE Surduc Siriu, AHE a râului Siret pe sectorul Cosmești – Movileni, Complexul Hidrotehnic și Energetic Cerna Motru Tismana, Etapa a – II-a, AHE a râului Olt pe sectorul Izbiceni – Dunăre și CHE Islaz, AHE Cerna Belareca, precum și valorificarea potențialului energetic solar din zona Sadova-Dăbuleni, Dolj – UAT Sadova

„Prin finalizarea și punerea în valoare a proiectelor hidroenergetice se adaugă producției anuale românești aproape 2 TWh/an energie verde regenerabilă, ceea ce conduce la atingerea dezideratului actual al independentei energetice în condițiile respectării și protejării mediului”, se arăta în nota de fundamentare a proiectului de OUG.

Proiectul Cerna - Belareca, început în 1980

Unul dintre cele mai vechi proiecte hidroenergetice nefinalizate în România a vizat Amenajarea hidroenergetică de pe râurile Cerna și Belareca, în sud-estul României, în apropiere de Porțile de Fier. Investiția a început în 1980, iar mulți dintre muncitorii implicați în proiect au fost mutați aici de pe șantierele hidrocentralelor de pe Dunăre.

În primii ani de lucru au fost realizate barajul Herculane de pe râul Cerna, centrala sa electrică și lacul său de acumulare. Pentru a crește capacitatea amenajării hidroenergetice, proiectul a vizat construirea unei aducțiuni subterane de circa 12 kilometri, pentru captarea apelor râului Belareca, la Cornereva.

La mijlocul anilor ‘90 muncitorii au lucrat la săparea galeriilor și la amenajarea de la Cornereva, însă lucrările, ajunse în stadiul avansat, nu au fost finalizate.

„Proiectul Cerna - Belareca vizează o capacitate instalată de 14,7 MWh. Se preconizează că AHE Cerna Belareca va avea o producție medie anuală de 40,2 GWh. Stadiul actual de realizare este de 82 la sută construcția urmând să fie finalizată în 2026. Restul de executat (inclusiv cheltuielile de capital angajate și aprobate) este estimat la 329 milioane lei. Acestea sunt proiecte preconizate, care depind de acordarea avizelor și autorizațiilor necesare (precum cele referitoare la debitul ecologic, acordurile de mediu)”, arăta un raport recent al Hidroelectrica.

Barajul Cornereva, realizat din anrocamente, are o înălțime de 51 de metri, iar acumularea sa a fost proiectată pe o suprafață de 55 de hectare. Peste nouă kilometri din galeria subterană Cornereva - Herculane au fost realizați, până în prezent.

Amenajarea Surduc - Siriu, începută în 1981

În județele Buzău și Covasna, lucrările la amenajarea hidroenergetică Surduc - Siriu, care cuprinde râurile Buzău, Bâsca Mică, Bâsca Mare și Zăbala au început în 1981.

Până în 1988 a fost pusă în funcțiune hidrocentrala Nehoiașu I, cu o putere instalată de 42 de MW, însă au rămas nefinalizate barajul Surduc și hidrocentrala Nehoiașu II (realizată până la 85 la sută) , care ar urma să fie echipată cu un hidro-agregat tip Francis, de 55 MW.

Aducțiunea Surduc - Nehoiașu, o galerie subterană în lungime de aproape 17 kilometri a fost realizată integral, după aproape trei decenii de la începerea lucrărilor.

„Stadiul actual de realizare este de 82 la sută, cu scopul de a finaliza construcția în 2026. Restul de executat (inclusiv cheltuielile de capital angajate și aprobate) este estimat la 438 milioane lei”, informa un raport al Hidroelectrica.

În 2022, organizația neguvernamentală Declic a solicitate în instanță demolarea hidrocentralei Surduc - Siriu, treapta Surduc.

Lucrările la Hidrocentralele din Defileul Jiului, oprite în 2017

Organizațiile de mediu au contestat în instanță și alte proiecte hidroenergetice ample începute în deceniile trecute și nefinalizate.

Amenajarea hidroenergetică din Defileul Jiului, aflată în stadiul de execuție de 87 la sută, a fost contestată de ONG-urile Agent Green și Bankwatch, care au solicitat demolarea construcțiilor de pe râul Jiu. Au susținut că prin derularea proiectului, în care s-au investit circa 200 de milioane de euro, Parcul Naţional Defileul Jiului va fi distrus.

„Defileul Jiului, cu peisajele care îţi taie răsuflarea, cu ultimul râu mare de mulne care mai curge liber în Carpaţii Româneşti, cu pădurile virgine şi cvasi-virgine care care formează aproape jumătate din mantia verde a versanţilor, se numără, fără îndoială, între cele câteva elemente esenţiale, de valoare supremă, ale patrimoniului natural naţional. Jiul, pe toată lungimea din defileu, va deveni o amintire. Va fi înlocuit cu un firicel jalnic de apă, pierdut printre pietre”, se arăta într-o petiţie lansată de organizaţiile de mediu.

Amenajarea hidroenergetică de pe râul Jiu, care prevedea construcţia a două hidrocentrale din Defileul Jiului, a început în anul 2003, când a fost deschis şantierul Hidroelectrica. Atunci, zona nu făcea parte dintr-un parc naţional. Hidroelectrica a obţinut o autorizaţie de mediu valabilă până la finalul lucrărilor, dar investiţia nu a fost realizată la timp. Proiectul prevedea captarea Jiului în anumite zone şi direcţionarea lui prin conducte. Din 2017, construcţiile de pe râul Jiu au intrat în conservare.

„Se așteaptă ca amenajarea hidreoenergetică, aprobată din 2003, cu o capacitate instalată de 65,14 MW, să aibă o producție medie anuală de aproximativ 259 GWh. Obiectivul este în prezent realizat în proporție de 87%, scopul fiind finalizarea construcției în 2026. Restul de executat este estimat la aproximativ 350 milioane lei”, arăta un raport al Hidroelectrica.

Aviz de mediu pentru Răstolița

Organizațiile de mediu au contestat și lucrările la Amenajarea hidroenergetică Răstolița de pe râul Mureș, începute în 1989, solicitând în instanță demolarea lucrărilor realizate până în prezent la hidrocentrala Răstolița, estimate de până în prezent la aproape 700 de milioane de lei.

Au reclamat că se află în aria protejată Călimani Giurgiu, sit Natura 2000, și că lucrările de amenajare a lacului de acumulare ar însemna Scoaterea definitivă a suprafeței de 171 de hectare din fond forestier și apoi defrișarea suprafeței de 40 de hectare de pădure.

În octombrie 2024, Agenţia pentru Protecţia Mediului Mureş a semnat Acordul de mediu pentru proiectul privind finalizarea Amenajării Hidroenergetice Răstoliţa, din judeţul Mureş.

„Hidrocentrala de la Răstolița, din județul Mureș, a primit Acord de mediu. Acesta este primul proiect hidroenergetic de mare capacitate construit după 1990”, a transmis Agenţia pentru Protecţia Mediului Mureș.

„Acordul de mediu prevede un număr mare de măsuri prin implementarea cărora se asigură o dezvoltare durabilă a hidroenergiei şi conservarea biodiversităţii în acelaşi timp. Concluzia evaluării impactului asupra mediului este că realizarea investiţiei are un impact negativ nesemnificativ asupra factorilor de mediu, cu condiţia implementării măsurilor de reducere impuse prin acordul de mediu”, informa Mircea Fechet, ministrul Mediului.

Potrivit ministerului Mediului, Amenajarea hidroenergetică Răstolnița este un obiectiv de investiţii de interes national, care valorifică potenţialul hidraulic al afluenților de dreapta ai râului Mureş, pe sectorul Lunca Bradului – Răstoliţa – Bistra.

„Răstolnița este proiectată la o putere instalată de 35,2 MW și la o producție de energie curată de circa 117 GWh/an. De asemenea, finalizarea proiectului va duce la dezvoltarea sistemelor de alimentare cu apă potabilă a localităţilor situate pe culoarul Mureşului şi în zona periferică a Câmpiei Transilvaniei”, informează Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor.

Alături de proiectele hidroenergetice, au rămas nefinalizate și lucrări la amenajări hidrotehnice începute înainte de 1990, ca Barajul Suhurlui din Galați, Canalul Dunăre - București, Canalul Siret - Bărăgan și altele, mai mici, ca barajul Mihăileni din Hunedoara.