Hibele din raportul lui T.Toader. Analiză pe cele 20 de „capete de acuzare”
Trei decizii ale Curtii Constitutionale, acuzatiile facute de inculpati la mai multe televiziuni, un document nepublic emis de Inspectia Judiciara, pasaje din interviuri date de Laura Codruta Kovesi sunt armele lui Tudorel Toader, in raportul in care cere revocarea sefei DNA.
Ziare.com a analizat toate cele 20 de acuzatii facute de Tudorel Toader in raportul citat si le-a completat cu reactii din randul magistratilor, politicienilor sau specialistilor in Drept. In documentul emis de Tudor Toader, el face trimitere la cazul Belina, in conditiile in care procurorii DNA au o ancheta deschisa, si in care mai multi oficiali sunt pusi sub acuzare.
Un alt caz la care Toader se refera este scandalul de la DNA Ploiesti, aprins de fostul deputat PSD, Vlad Cosma, in conditiile in care Inalta Curte a ramas in pronuntare in acest dosar; Vlad Cosma si tatal acestuia, Mircea Cosma, contesta condamnari grele primite in faza de fond, 5 ani, respectiv 8 ani. De asemenea, el acuza transcrieri gresite intr-un alt caz celebru, privindu-l pe printul Paltin Sturza, in care sunt judecati fostii parlamentari Viorel Hrebenciuc, Ioan Adam si Tudor Chiuariu, caz care a ramas in pronuntare la Inalta Curte.
Ce contine raportul
Raportul propriu-zis contine declaratiile facute, joi seara, de ministrul Justitiei, Tudorel Toader, in care a explicat care sunt motivele care au stat la baza deciziei sale de initiere a procedurilor de revocare a Laurei Codruta Kovesi. Surse din magistratura au explicat ca este impropriu spus "raport" in acest caz, deoarece ministrul, legal, nu are voie sa faca un astfel de act, pentru ca un raport privind activitatea unui parchet ca este imixtiune a politicului in Justitie. Asa ca mai potrivit ar fi sa fie denumit "cerere de revocare".
Toader invoca prevederi din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor, potrivit carora cineva trebuie sa constate exercitarea necorespunzatoare a functiei de procuror-sef DNA. Sursele citate au explicat ca este vorba mai degraba de un raport personal, care nu are niciun document suport, deci ar fi nelegal.
Documentul confidential
Alaturi de raport au fost atasate 11 anexe. Acestea contin articole din Codul Deontologic al magistratilor, trei decizii CCR (privind conflictul juridic Guvern - Ministerul Public si persoanelor care activeaza in institutii ale statului nesubordonate Parlamentului de a se prezenta la o comisie de ancheta parlamentara), raportul de activitate al Ministerului Public pentru anul 2016, un raport al Comisiei de la Venetia din anul 2010 si un alt aviz al Comisiei, din anul 2012, privind OUG de modificare a Legii de functionare a Curtii Constitutionale si la Ordonanta de urgenta a Guvernului de modificare si completare a Legii privind organizarea si desfasurarea referendumului.
De asemenea, in document se regasesc raportul Inspectiei Judiciare privind controlul de la DNA si comunicatele Inspectiei privind demararea controlului la DNA Ploiesti si cel referitor la cercetarea disciplinara a Laurei Codruta Kovesi, care are statut de act confidential, potrivit unei dezvaluiri facute de Ziare.com. O parte din anexe nu au fost anonimizate si au numere de dosare si de persoane cercetate.
Tudorel Toader a enumerat 20 de puncte retinute in perioada februarie 2017-februarie, in raportul privind activitatea DNA 2018, pentru care a cerut revocarea sefei DNA.
I: Despre deciziile CCR
Toader a acuzat-o pe Kovesi de "comportament lipsit de loialitate constitutionala al procurorului-sef DNA". In esenta, Toader a aratat ca sunt trei decizii ale Curtii Constitutionale in 2017 in care, in doua dintre ele, s-a constatat un conflict juridic de natura constitutionala intre Ministerul Public-DNA, pe de o parte, si alte autoritati ale statului, Guvern si Parlament, pe de alta parte. Ministrul a precizat ca CCR a constatat in ultimii 14 ani un numar de 13 astfel de conflicte din totalul de 31 de decizii pronuntate.
Potrivit unei statistici publicate de Cristi Danilet facuta publica in 2017, CCR a admis astfel de conflicte si in cazul altor institutii: trei impotriva Senatului, doua impotriva Parlamentului, una impotriva Guvernului, doua impotriva Curtii Supreme, doua impotriva Parchetului General si doua impotriva Presedintelui. Niciodata nu s-a luat vreo masura impotriva celui care conducea institutia in cazul careia s-a constatat un astfel de conflict juridic.
Fostul ministru al Justitiei, Catalin Predoiu, a aratat care ar fi realitatea in acest caz. "Ca observatie generala, raportul TT invoca obsesiv deciziile CCR si atitudinea procurorului sef DNA fata de acestea. Deciziile CCR sunt "creatii juridice" discutabile prin natura lor. O discutie critica nu le afecteaza caracterul obligatoriu. La randul lor, conflictele juridice de natura constitutionala nu pot conduce la si nu justifica revocarea conducatorilor de institutii aflate in conflict".
II: Ancheta in cazul Ordonantei 13
Toader a acuzat-o pe Kovesi de modul in care s-a desfasurat ancheta in cazul OUG 13/2017 de modificare a codurilor penale. Ministrul Justitiei a sustinut ca in cazul anchetei declansate de DNA dupa adoptarea OUG 13, Directia si-a arogat o competenta pe care nu o are, respectiv de a aprecia oportunitatea emiterii unui act normativ. Toader isi sprijina acuzatiile in baza unei decizii CCR care a fost dupa deschiderea dosarului si pe unele interceptari, facute de un procuror DNA in timpul unei sedinte de lucru din DNA.
Ancheta in acest caz a demarat pe 2 februarie 2017, iar decizia CCR a fost data pe 27 februarie 2017, dupa inceperea cazului. Procurorii DNA au dispus, in 24 februarie, clasarea acestui caz si declinarea unei parti din ancheta la Parchetul General.
In opinia separata a judecatoarei CCR, Livia Stanciu, aceasta arata ca actele depuse la dosar probeaza anchetarea de catre procurorii DNA a unor posibile infractiuni savarsite in procesul de adoptare a actului normativ mentionat (asadar "circumstantele" din aceasta perspectiva).
Stenogramele citate de Tudorel Toader sunt acum in dosarul aflat pe rolul Sectiei pentru procurori in materie disciplinara din CSM. Kovesi a contestat mai multe inregistrari si a aratat ca ar fi contrafacute. Ministrul Justitiei a atasat in acest caz documentul emis de Inspectia Judiciara, care este confidential si nepublic, deoarece inca nu a fost solutionat la CSM.
III: Refuzul de a se prezenta la Parlament
Toader a acuzat-o pe Kovesi ca prin refuzul de a se prezenta la comisia parlamentara de ancheta a alegerilor din 2009, in lumina deciziei CCR in acest caz, "s-a produs un blocaj in activitatea comisiei de ancheta", iar sefa DNA nu a respectat "acel comportament necesar loial" intre institutiile statului.
Hiba in acest caz este ca Laura Codruta Kovesi a fost chemata la audieri in calitate de procuror-sef DNA, desi ea trebuia sa dea relatii pentru ce s-a intamplat in 2009, atunci cand era procuror general al Romaniei.
Judecatorul CCR Simona Maya Teodoroiu explica in opinia separata acesta situatie. "Din analiza documentelor aflate la dosarul cauzei se constata ca au fost trimise d-nei Kovesi, in calitatea sa de Procuror Sef al DNA, mai multe adrese, in perioada 07 iunie 2017 - 27 iulie 2017. La fiecare dintre aceste adrese a fost formulat un raspuns scris, fiind exclusiv de competenta comisiei parlamentare de ancheta sa aprecieze continutul raspunsului, respectiv daca acesta este edificator si suficient pentru a formula concluzii - singur sau impreuna cu alte documente aflate la dispozitia comisiei, ori este nevoie sa adreseze intrebari suplimentare persoanei respective", arata magistratul.
IV: Cazul Belina- Liviu Dragnea
Toader a acuzat-o pe Kovesi de ancheta DNA in cazul hotararilor de Guvern in cazul Belina. Tudorel Toader a reluat teza potrivit careia oportunitatea emiterii unui act normativ nu este in sfera de competenta a DNA. "Vazand din partea cealalta, iti pui intrebarea cum cu jumatate de an in urma CCR statueaza, iar, ulterior, sub considerentul ca e vorba de HG, nu OUG, au fost verificare aceleasi aspecte", a comentat ministrul Justitiei.
Ancheta in cazul Belina vizeaza modul in care o insula de pe Dunare a ajuns in administrarea societatii Tel Drum, societate in spatele careia s-ar afla Liviu Dragnea, potrivit DNA. Totul s-ar fi facut cu ajutorul unor ministri si functionari, acuza DNA. Din partea Guvernului, pledoaria a tinut-o chiar Tudorel Toader, dar exceptia a fost respinsa.
Surse din magistratura au explicat ca ministrul nu ar trebui sa se pronunte in cazul unui anchete penale aflate in curs, pentru a nu se crea impresia ca se pune presiune pe procurorii DNA. Mai multe persoane sunt puse sub acuzare in acest caz, cele mai cunoscute nume fiind ale fostului ministru al Dezvoltarii, Sevil Shaidehh si Adrian Gadea, fost presedinte al CJ Teleorman.
Fostul ministru al Justitiei, Catalin Predoiu, a scris pe blog despre acest lucru: Destul de bizar, dl. ministru TT a invocat, ieri, in "rechizitoriu", inclusiv un conflict constitutional in care a pledat personal si pe care l-a pierdut ("la zero" voturi), cel privind cazul Belina. As mai adauga ca deciziile CCR sunt luate de multe ori cu majoritati stranse, chiar la un vot diferenta, si pot reflecta anumite schimbari de conceptie in materie de teorie constitutionala, nu neaparat un viciu legislativ.
V: Competenta DNA de a investiga emiterea unor HG-uri
Toader a acuzat-o pe Kovesi de modul in care procurorii DNA au anuntat intr-un comunicat privind cazul Belina, ca initierea si promovarea HG-urilor in acest caz s-a facut "cu incalcarea procedurii la nivelul Guvernului pentru elaborarea, avizarea si prezentarea proiectelor de acte normative".
Este vorba de o reiterare a unor declaratii facute de Tudorel Toader. Ministrul sustinea ca legalitatea unei hotarari de guvern este verificata de judecatorul specializat in contencios administrativ, si nu de catre procuror. DNA s-a plans la CSM, in acest caz si a cerut apararea independentei.
"Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a hotarat admiterea cererii de aparare a independentei sistemului judiciar formulata de procurorul sef al Directiei Nationale Anticoruptie. (9 voturi admitere, 7 voturi respingere) ", anunta CSM, pe 20 decembrie.
VI: Presupusa lipsa a comunicatului DNA
Toader a acuzat-o pe Kovesi ca in cazul Belina, comunicatul DNA a fost o simpla opinie a institutiei. El a criticat faptul ca, ulterior comunicatul mai sus amintit a fost scos de pe site, fiiind vorba de un comportament de neasumare a unei erori de catre conducerea institutiei.
Comunicatul DNA din 22 septembrie 2017, privind cazul Belina si punerea sub acuzare a mai multor functionari si a lui Sevil Shaideh este pe site-ul parchetului.
VII: Acuzatii ca ar fi incalcat principiile de conducere
Tudorel Toader a acuzat "Performanta" procurorului sef DNA de a determina Curtea Constitutionala sa explice pe larg ca institutia DNA nu este nici Guvern, nici Parlament, nici Curte Constitutionala, nici instanta de judecata si ca, in calitate de conducator al acestei institutii trebuie sa respecte competentele legale ale DNA, precum si sa aiba o conduita constitutionala loiala. Ministrul o acuza de "incalcarea principiilor care guverneaza exercitarea functiei de conducere a unei autoritati publice".
Este voba de o acuzatie vaga, in care ministrul nu a dat exemple despre cum a fost facut acest lucru.
VIII: Comportament excesiv de autoritar
Toader a acuzat-o pe Kovesi de comportament excesiv de autoritar, discretionar, contrar obligatiilor de rezerva si deontologice impuse magistratilor.
Tudorel Toader isi bazeaza acuzatia pe o parte din raportul IJ care a facut un control la DNA. In acest caz, opiniile inspectorilor au fost impartite. Totusi, Sectia pentru procurori a CSM a aprobat pe 31 octombrie, cu observatii, raportul IJ privind controlul facut la DNA. Concluzia finala a CSM a fost ca activitatea conducerii DNA este eficienta.
IX: Implicarea in anchetele altor procurori
Toader a acuzat-o pe Kovesi ca s-ar fi implicat in anchetele altor procurori. El isi bazeaza afirmatia pe o inregistrare facuta la o sedinta a DNA, care este contestata de sefa DNA. "Eu mi-am asumat acest dosar impreuna cu domnul Dumitriu (procurorul Paul Dumitriu- n.red) si cu domnul Uncheselu (procurorul Jean Uncheselu- n.red). N-am facut un milimetru la stanga sau la dreapta fara ca eu sa spun da", ar fi fraza spusa de Kovesi.
Sefa DNA a negat cea mai mare parte din aceste inregistrari. In acest moment, Sectia pentru procurori in materie disciplinara din CSM are acest caz pe rol, fiind facute mai multe expertize tehnice. Toader s-a pronuntat pe autenticitatea acestor inregistrari, desi acestea nu sunt confirmate.
Procurorul Paul Dumitriu este unul dintre cei 135 de procurori din DNA care au semnat o scrisoare de solidarizare cu Kovesi si a cerut CSM apararea reputatiei profesionale si a independentei in fata declaratiilor facute de Tudorel Toader.
X: Prioritizarea dosarelor
Toader o acuza pe Kovesi ca ar fi prioritizat solutionarea dosarelor cu impact mediatic. Pentru aceasta, ministrul face trimitere la interceptarile retinute de Inspectia Judiciara in actiunea disciplinara.
Dupa cum am mai aratat, sefa DNA a negat cea mai mare parte din aceste inregistrari. In acest moment, Sectia pentru procurori in materie disciplinara din CSM are acest caz pe rol, fiind facute mai multe expertize tehnice. Toader s-a pronuntat pe autenticitatea acestor inregistrari, desi acestea nu sunt confirmate.
XI: Contestarea autoritatii CCR
Tudorel Toader o acuza pe Kovesi de contestarea actelor si autoritatii Curtii Constitutionale. Ministrul Justitiei a sustinut ca Laura Codruta Kovesi" a invinovatit CCR, punand pe seama deciziilor pretinsa imposibilitate a DNA de urmarire a unor fapte si recuperarea unor prejudicii".
In baza afirmatiilor sale, Toader a prezentat doua declaratii ale sefei DNA in care discuta despre impactul deciziei CCR privind abuzul in serviciu. Ea arata ca prejudiciul de 188 de milioane de euro nu mai poate fi recuperat din cauza deciziei CCR.
Era vorba de date prezentate factual, de Kovesi, statitistici ale anchetelor DNA.
XII: Interviurile la BBC si Euronews
Toader a acuzat-o pe Kovesi de contestarea autoritatii si actelor Parlamentului. "Procurorul sef declara pentru BBC ca se teme de desfiintarea DNA. Intr-un alt interviu acordat la Euronews s-a lansat intr-o critica dura a proiectelor de lege aflate in dezbatere parlamentara, acuzand ca politicienii lovesc impotriva efortului de a combate coruptia. Potrivit Constitutiei, tuturor legilor in vigoare, procurorul isi exercita competentele legale, interpreteaza, aplica legea, dar opera de legiferare este a legiuitorului", a argumentat Ministrul Justitiei.
Fost membru CSM, judecatorul Horatius Dumbrava a aratat pe facebook ca Toader ii imputa practic sefei DNA ca "s-a exprimat". "Sunt curios cum doamna Kovesi a incalcat dispozitiile art. 30 din Constitutie, care se refera la libertatea de exprimare. Constitutia asta a noastra din care domnului ministru Toader ii place atat de mult sa citeze. In contrapartida, ii spun domnului ministru Toader sa se gandeasca la dispozitiile art. 31 din Constitutie, asta in conditiile in care o acuza pe doamna Kovesi ca incalca Constitutia uzand de dreptul la libera exprimare", a mai scris Dumbrava.
XIII: Critici vehemente impotriva modificarilor legislative
Toader a acuzat-o pe Kovesi de critici vehemente formulate cu referire la unele propuneri de modificare legislativa, in unele interviuri pe care le-a oferit. Solutiile legislative respective au fost dovedite ulterior ca fiind constitutionale. Ministrul da exemplu propunerea legislativa de infiintare a Sectiei pentru investigarea infractiunilor din Justitie, in conditiile in care Curtea Constitutionala a constatat constitutionalitatea acestei modificari legislative.
Jumatate dintre magistratii din Romania au fost impotriva proiectului de modificare a Legilor Justitiei. Peste 3.500 de magistrati au semnat un memoriu prin care au atras atentia ca aprobarea ideilor propuse de Tudorel Toader ar face mult rau justitiei. Mai multe sute de magistrati chiar au protestat in strada.
XIV: Declaratiile publice, contestate
Toader a acuzat-o pe Kovesi de incalcarea rolului si locului procurorilor intr-un stat de drept. Acreditarea unui alt statut al procurorului decat cel consacrat de Constitutie, a aratat ministrul.
Este vorba de mai multe declaratii facute de sefa DNA, in contextul discutarii legilor Justitiei, potrivit carora ar exista o incercare de a creste autoritatea ministrului Justitiei asupra activitatii procurorilor, "ceea ce ar afecta grav independenta acestora."
XV: Obtinerea de condamnari cu orice pret
Toader a acuzat-o pe Kovesi de incercarea de a obtine condamnari cu orice pret. Pentru a obtine condamnari cu orice pret, procurorul sef al DNA a intrat, se pare, intr-un razboi personal cu Parlamentul, Guvernul, Curtea Constitutionala, cu politicienii si oamenii de afaceri, cu totii culpabilizati pentru pretinse interese obscure, de natura sa anihileze lupta anticoruptie, se arata in raportul ministrului.
In sprijinul afirmatiilor, Toader aduce aceleasi interceptari care sunt pe masa Sectiei pentru procurori in materie disciplinara din CSM.
XVI: A crescut numarul de achitari
Toader a acuzat-o pe Kovesi de cresterea numarului de achitari, sporirea cheltuielilor si raportari eronate. Numeroasele solutii de achitare din ultima perioada in dosarele DNA, deja de notorietate, chiar daca sunt puse in mod constant pe seama Curtii Constitutionale de catre conducerea DNA, pun in discutie modul in care conducerea DNA asigura respectarea drepturilor si libertatilor fundamentale, arata ministrul Justitiei.
Toader a anuntat ca o sa aprezinte date suplimentare in Parlament, in conditiile in care bilantul DNA urmeaza sa fie prezentat la finalul acestei luni. In urma deciziei CCR din 2016, privind dezincriminarea partiala a abuzului in serviciu, mai multe dosare in care au fost trimisi in judecata inculpati acuzati ca au incalcat legislatia secundara au fost finalizate cu achitari.
Potrivit procedurii, la final de an, unitatile de parchete analizeaza achitarile, pentru a vedea cui sunt imputate. Sunt cazuri in care martorii s-au intors in declaratii, faptele au fost dezincriminate, daca a fost o eroare judiciara, daca procurorul a actionat cu rea-creadinta etc.
Fostul ministru al Justitiei, Catalin Predoiu arata pe blog: Ministrul a imputat numarul achitarilor, dar numarul achitarilor nu poate fi imputat cu acuratete in conditiile in care nu exista o analiza a cauzelor care au condus la fiecare achitare si o sinteza pe categorii a acestora. De exemplu, unele achitari au survenit "automat" in virtutea deciziei CCR nr.404/2016 care a interpretat un text de lege, in urma schimbarii conceptiei asupra acestuia
XVII: Cazul Mircea Negulescu
Toader a acuzat-o pe Kovesi de lipsa de implicare a procurorului sef in identificarea si eliminarea comportamentelor abuzive ale procurorilor. "Dezbaterile publice privind comportamentul abuziv/ilegal desfasurat de catre procurori (ex: procurorul Negulescu) nu au determinat nicio reactie institutionala de asumare a unor investigatii efective", arata ministrul Justitiei.
Pe de alta parte, Kovesi s-a aparat constant in acest caz, sustinand ca atunci cand Mircea Negulescu si-a inceput activitatea in DNA avea o vechime de peste 20 de ani in magistratura, nu era nicio cercetare disciplinara in curs si nu a primit nicio sesizare privind conduita sa. Kovesi a spus ca i-a cerut lui Negulescu sa demisioneze dupa aparitia primelor inregistrari care il vizau, considerand ca a avut un comportament care nu e compatibil cu statutul procurorilor DNA.
Interceptarile facute de diferiti inculpati, inclusiv de fostul deputat PSD, Vlad Cosma, in care apare Negulescu, sunt facute in perioada in care acesta era procuror la Parchetul Curtii de Apel Ploiesti.
XVIII: Falsificarea unor transcrieri de convorbiri
Toader a acuzat-o pe Kovesi de lipsa de masuri in cazuri grave constatate de instantele de iudecata falsificarea transcrierii unor convorbiri telefonice.
Toader a facut trimitere la un caz celebru, cel in care este implicat fostul print Paltin Sturdza, fostii deputati PSD, Viorel Hrebenciuc si Ioan Adam, si fostul ministru al Justitiei, Tudor Chiuariu. O parte din probele DNA sunt mai multe interceptari gasite la perchezitii la Paltin Sturdza. Printul sustine ca acestea au fost transcrise gresit de ofiterii de politie.
Plangerea lui Paltin Sturdza, impotriva procurorilor DNA care au lucrat in dosar si a politistilor care au facut transcrierea, a fost initial clasata la Parchetul General. Printul a contestat-o la Inalta Curte, care a decis redeschiderea cazului. Ancheta deschisa impotriva procurorilor si a politistilor este din nou la Parchetul General, dar nu este pusa nicio persoana sub acuzare.
Inalta Curte a ramas vineri in pronuntare in dosarul lui Paltin Sturdza, Viorel Hrebenciuc, Ioan Adam si Tudor Chiuariu si urmeaza sa se pronunte.
XIX: Tergiversari ale unor anchete
Toader a acuzat-o pe Kovesi de "Tergiversarea solutionarii cauzelor, cu consecinta prescrierii raspunderii penale - exemplu: cazul Microsoft".
Punctul XIX are o singura propozitie, fara date publice sau fara alte argumente. Ministrul face trimitere la un caz mediatizat, care a fost initial anchetat de procuroarea DNA Mihaiela Iorga Moraru. In instanta au ajuns 4 dosare legate de afacerea prin care Statul Roman a achizitionat licente Microsoft, iar patru persoane au fost condamnate in primul caz: fostul ministru al Comunicatiilor, Gabriel Sandu, fostul primar din Piatra Neamt, Gheorghe Stefan si afaceristii Dumitru Nicolae si Dorin Cocos. Pe 1 februarie 2018, DNA a anuntat ca acuzatiile in cazul a 7 fosti ministrui, cercetati pentru fapte in perioada 2000-2004, s-au prescris si s-a dispus clasarea acuzatiilor.
Ancheta in acest caz a inceput in 2013. Procurorul general al Romaniei a sesizat Inspectia Judiciara pentru a face verificari in cazul Mihaielei Iorga Moraru, cu privire la modul de instrumentare a anchetei in acest caz, dar si si alte dosare.
XX: Lipsa de reactie
Toader a acuzat-o pe Kovesi de lipsa de reactie in verificarea activitatii profesionale si conduitei unor procurori. El a criticat reactia sefei DNA in cazul de la DNA Ploiesti, reaprins de Vlad Cosma. Inspectia Judiciara a deschis deja o verificare. "Asteptam rezultatele verificarilor, insa in privinta comportamentului sefei DNA, de neasumare a rolului sau institutional, a reactiei mai degraba politicianiste, lipsite de o minima deontologie profesionala, ne putem pronunta", arata Toader.
Practic, Tudorel Toader nu a mai asteptat verdictul Inspectiei Judiciare si al CSM, pentru a vedea daca exista vreo vinovatie pentru sefii de la DNA Ploiesti sau DNA Structura Centrala.
