Într-un interviu acordat pentru „Der Spiegel”, Henry Kissinger, în vârstă de 99 de ani, afirmă că dintre toţi liderii sovietici Putin îi aduce aminte de Hruşciov, care a ameninţat Statele Unite cu desfăşurarea unor rachete nucleare în Cuba.
„Hruşciov a vrut recunoaştere. A vrut să afirme importanţa ţării sale şi să fie invitat în America. Conceptul de egalitate era foarte important pentru el. În cazul lui Putin, acest lucru este şi mai acut, pentru că el consideră că prăbuşirea poziţiei Rusiei în Europa din 1989 încoace este un dezastru strategic pentru Rusia. Asta a fost obsesia lui. (...) Nu poate suporta este că întregul teritoriul dintre Berlin şi graniţa rusă a căzut în mâna NATO. Şi asta a făcut din Ucraina un punct atât de important pentru el”, este de părere fostul secretar de stat american.
Întrebat dacă Putin va ceda în Ucraina, aşa cum a făcut Hruşciov în cazul Cubei, Kissinger dă de înţeles că nu crede într-un astfel de scenariu. „Putin nu este la fel de impulsiv ca Hruşciov. El este mai calculat şi mai plin de resentimente. Ar putea fi mai uşor să vă înţelegeţi cu alţi lideri pe care i-aţi cunoscut (din trecutul Rusiei). Pe de altă parte, este puţin probabil ca tranziţia de la Putin la succesorul său să decurgă foarte bine. Dar mai presus de toate, evoluţia Rusiei este o problemă rusă. Naţiunile occidentale vor trebui să analizeze ce pot face în funcţie de acea evoluţie şi de rezultatul militar din Ucraina”, spune el.
Kissinger susţine că nu a sugerat asbolut deloc la Forumul de la Davos că Ucraina trebuie să renunţe la teritorii în schimbul păcii cu Rusia. „Pentru a pune capăt acestui război, cea mai bună linie de demarcaţie ar fi statu quo ante (starea de fapt de dinainte, n. red.) ceea ce înseamnă 93 la sută din ţară. Asta e cu totul altceva. Dacă se identifică status quo ante ca obiectiv, asta ar însemna că agresiunea nu a reuşit. Problema este, aşadar, o încetare a focului de-a lungul liniei de contact din 24 februarie. Teritoriul încă controlat de Rusia, care reprezintă aproximativ 2,5% din teritoriul ucrainean în Donbas, precum şi Peninsula Crimeea, ar urma să fie apoi parte a unei negocieri generale. În niciun moment nu am spus că Ucraina ar trebui să renunţe la vreun teritoriu. Am spus că linia de demarcaţie logică pentru o încetare a focului este status quo ante”.
În opinia lui Kissinger, este greu de identificat un precedent istoric pentru înţelegerea şi încheierea războiului din Ucraina. „Războiul din Ucraina este la un anumit nivel un război legat de raportul de putere. Dar, la un alt nivel, are aspecte de război civil şi combină o problemă internaţională de tip clasic european cu una complet globală. Când acest război se va termina, problema va fi dacă Rusia va realiza o relaţie coerentă cu Europa – pe care a căutat-o întotdeauna – sau dacă va deveni un avanpost al Asiei la graniţa Europei. Şi nu există un exemplu istoric bun”, apreciază fostul secretar de stat american.
