Șase din zece femei au fost hărțuite sexual cel puțin o dată în timpul activităților la sala de sport, iar două din cinci femei au ales să evite aceste locuri complet, deoarece s-au simțit inconfortabil, arată ultimele studii internaționale.

„La sala de fitness, hărțuirea sexuală se poate manifesta prin comentarii despre corpul sau aspectul fizic al cuiva, apropierea fizică nepermisă, urmărirea, privirea insistentă, expunerea indecentă, contactul fizic nedorit de natură sexuală – de exemplu, atingerea nedorită, îmbrățișarea, sărutarea, masarea cuiva sau realizarea unei fotografii sau a unui videoclip cu acea persoană”, spune psihologul Mihai Copăceanu.

„Orice bărbat te-ar plăcea în poziția în care stai“

Astfel de situații au dus la apariția unui trend pe TikTok, în care fetele care se antrenează la sală își ascund telefonul cu înregistrarea pornită și apoi vizionează videoclipul pentru a vedea cine se uita la spatele lor când lucrau, dacă li se făceau poze sau existau bărbați care făceau gesturi obscene, conform „The Guardian“.

În aplicație, hashtag-ul „gym weirdos” (ciudații de la sală - n.r.) are peste 1,9 milioane de vizualizări, cu videoclipuri în care sunt prezentați bărbați care încearcă să flirteze cu femei sau fac diverse comentarii la adresa lor. De exemplu, un videoclip apărut în aplicație arată o tânără care lucrează la un aparat și este abordată de un bărbat care îi adresează următoarea remarcă: „Orice bărbat te-ar plăcea în poziția în care stai”. Femeia reacționează alungându-l, iar în replică, bărbatul o jignește. Într-un alt videoclip, o tânără arată cum un bărbat a ales să lucreze la câțiva metri în spatele ei, chiar dacă sala era goală și ar fi putut alege orice alt loc.

Comentariile la astfel de filmulețe provoacă reacții diferite. Unii comentatori sunt de acord că sălile de sport pot fi asemenea unor „spații de pradă”, iar alții resping plângerile femeilor drept reacții exagerate.

Specialiștii susțin că astfel de videoclipuri pot ajuta alte victime ale hărțuirii sexuale să vocalize prin ceea ce au trecut, pentru că, de cele mai multe ori, intimidarea și amenințările sunt frecvente. Acesta spune că prin astfel de videoclipuri „reușim să pornim dialogul despre subiecte precum hărțuirea, iar astfel să creăm suficientă presiune pentru a genera o schimbare”, spune psihoterapeutul Bogdan Morar.

Tot el spune că „Majoritatea sălilor de sport au reguli clare legate de hărțuire, însă rareori există consecințe pentru încălcarea lor. Fără o schimbare de atitudine sau o politică clară de zero toleranță la hărțuire nu putem considera sălile de sport drept spații neutre sau sigure pentru femei”.

2 din 5 femei evită să meargă la sală

Un studiu de anul trecut a arătat că două din cinci femei nu mai merg la sală după ce au fost hărțuite. De asemenea, există și tinere care ori aleg exclusiv sălile pentru fete, ori merg însoțite de prieteni sau parteneri, de frică să nu fie agresate.

Carina, studentă la SNSPA, spune că a ales să meargă la o sală exclusiv pentru femei „de teama de priviri, replici și/sau acțiuni nepotrivite din partea bărbaților”. În schimb, Georgiana, angajată, a spus că merge la o sală de sport mixtă, dar dimineață, când nu sunt foarte multe persoane și are libertatea de a se desfășura în voie. Totuși, există cazuri când ajunge la antrenament și după ora 17 și a observat că „nu mai simți aceeași libertate, vin toți băieții ăia ‘mari’ câte 4 în echipă și parcă nu ai același confort în sală”.

Maria, angajată și ea, a declarat că îi place să meargă la sală, dar o face doar în prezența unui băiat (prieten sau iubitul), deoarece a fost agresată. Tânăra de 23 de ani a spus că s-a întâmplat să fie abordată acum un an de un băiat care se antrena la sală și cu toate că l-a refuzat, acesta a insistat. „Mi-a cerut numărul de telefon, mi-a zis că îmi face o poză și mă caută pe Instagram și tot o să ajung să vorbesc cu el. Mă panichez în astfel de momente și îmi e frică să nu escaladeze conflictul. Am plecat în ziua aceea, cu toate că nu îmi terminasem antrenamentul, și am făcut o reclamație la recepția sălii”. Tânăra a aflat, ulterior, că băiatului i s-a atras atenția și a precizat că nu l-a mai văzut pe la sală. Totuși, de atunci, Maria merge mai mult însoțită și când se duce singură, o face doar dimineața la ora 7, când sala este de obicei goală.

Psihologul Mihai Copăceanu subliniază că administratorii și întregul personal al sălilor de fitness sunt obligați să adopte măsuri de interzicere și raportare a oricărui tip de hărțuire sexuală. „Să nu tolereze. Mă refer atât din partea clienților, cât și din partea personalului. Ei au nevoie de instruire pe tema hărțuirii sexuale”, precizează specialistul. În același timp, el sfătuiește victimele să sesizeze orice comportament de hărțuire și, cel mai important, să aibă încrederea că în nicio situație ele nu sunt responsabile sau vinovate de comportamentul de hărțuire sexuală. „Sala de fitness este un loc preferat de agresorii sexuali, aceștia își urmăresc și-și planifică prin incredibile tactici potențialele victime, se fac plăcuți, amabili, politicoși, în definitiv acționând prin manipulare obținând încrederea victimelor, iar alteori fără niciun control al impulsului, în mod agresiv sexual și spontan”, explică expertul.

Ce pot face martorii

„Suntem nația care se caracterizează în multe contexte sociale printr-o infinită indiferență și pasivitate”, spune Mihai Copăceanu. „Nu e treaba noastră, nu ne băgăm”, spun de cele mai multe ori oamenii care sunt martori la violențe. Ei au obligația morală de a interveni, de a descuraja, de a veni în ajutorul victimelor și de a raporta la rândul lor cele văzute, dar depinde foarte mult de context.

Potrivit lui Bogdan Morar, sunt „șanse mult mai mari ca un martor tacit să intervină dacă în sala de sport sunt puțini oameni. Cu cât sunt mai mulți, cu atât scad șansele ca cineva să să aplaneze conflictul, fiindcă intervine un fenomen social numit efectul spectator. Mai exact, într-o mulțime, responsabilitatea individuală scade fiindcă e distribuită în grup, iar oamenii nu intervin fiindcă presupun sau așteaptă ca altcineva să o facă”.

Totuși, dacă un martor își asumă inițiativa, „atunci acesta poate interveni imediat prin a confrunta direct hărțuitorul, a-i descrie comportamentul și a-i cere să se oprească. Dacă dorește o abordare mai pașnică, poate interveni în situație prin a pune o întrebare, a întrerupe în mod fizic incidentul (începe să se antreneze fix acolo) sau prin a găsi un motiv să ceară hărțuitorului să renunțe la a mai sta în proximitatea victimei. Pe lângă aceste strategii, mai putem apela o a treia persoană, dacă nu vrem să ne implicăm. Fie vorbim cu cineva de la recepție, cu un manager sau cu un paznic și îi rugăm să ia măsuri. Dacă nu putem să punem în aplicare nici una din aceste strategii, atunci putem interveni ulterior prin a oferi sprijin și empatiei persoanei hărțuite și a o întreba direct dacă îi putem fi de folos ca martori. Tot așa putem merge la hărțuitor după incident și să îi comunicăm faptul că acest tip de comportament este nepotrivit și ilegal”, mai spune specialistul.