HARTA RESTANŢELOR LA CREDITE: Brăilenii, îngenuncheaţi de datoriile la bănci
În timp ce restanţele la credite la nivel naţional s-au majorat în primele trei luni ale anului cu doar 2%, în Brăila acestea au crescut cu 30%, propulsând judeţul în topul celor mai mari restanţieri.
Valoarea ratelor pe care populaţia şi agenţii economici din Brăila nu şi le-au achitat la timp a ajuns la sfârşitul lunii martie la 463,3 milioane de lei (104 milioane de euro), potrivit datelor Băncii Naţionale a României (BNR). Valoarea nominală a restanţelor nu este mare comparativ cu situaţia din celelalte judeţe din ţară, însă ritmul de creştere şi ponderea pe care acestea o ocupă în totalul împrumuturilor contractate sunt îngrijorătoare.
Soldul creditelor contractate de judeţul Brăila era la sfârşitul primului trimestru de 1,48 miliarde de lei, iar pentru un sfert din această valoare se înregistrau restanţe. Două treimi din sumele restante erau la creditele în lei, acestea crescând cu 22% în intervalul analizat, iar o treime la cele în valută, unde s-a înregistrat o creştere cu 50%.
O economie în picaj
Cum s-a ajuns aici? Indicatorii economici şi sociali ai judeţului Brăila s-au înrăutăţit tot mai mult în ultimii ani. Judeţul trăieşte în special din creşterea animalelor, din cultivarea cerealelor şi comerţ, iar firmele care mai animă peisajul economic sunt puse pe picioare de antreprenori locali. Restructurarea companiilor mari şi neînlocuirea lor cu alte companii reprezentative au condus judeţul în situaţia în care cel mai mare angajator din Brăila să fie spitalul de urgenţă. De exemplu, cei aproape 400 de salariaţi ai combinatului Laminorul, companie deţinută până în februarie 2013 de grupul Mechel, au fost concediaţi în toamna anului trecut de noii acţionari şi mulţi nu şi-au găsit noi locuri de muncă.
Potrivit datelor Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă, rata şomajului în judeţul Brăila s-a ridicat în martie la 7,37% (de la 6,9% în decembrie 2013), peste media naţională. Aproape 10.000 de brăileni sunt şomeri, iar mulţi tineri au ales să-şi caute un loc de muncă peste hotare. Salariul mediu net în Brăila depăşeşte cu puţin 1.200 de lei pe lună şi este cu aproximativ 450 de lei mai mic decât media naţională.
Judeţul Brăila este condus din 2004 de unul dintre cei mai influenţi baroni ai PSD, Gheorghe Bunea Stancu, preşedintele Consiliului Judeţean, care este acuzat de procurorii DNA că s-a folosit de funcţie pentru a obţine bani negri pentru campania prezidenţială din 2009. Cel căruia i-a solicitat „foloase necuvenite“ este omul de afaceri Ioan Niculae, care exploatează peste 50.000 de hectare de teren agricol.
Efectul de domino al combinatului Oltchim
Judeţul Brăila ocupă locul al doilea în topul restanţierilor la creditele contractate de populaţie şi firme de la bănci. Pe primul loc se clasează un alt judeţ cu o economie slabă, unde industria lipseşte cu desăvârşire – Sălaj. Restanţele la creditele contractate de sălăjeni şi de firmele din judeţ au stagnat în primele trei luni ale acestui an, însă valoarea lor ocupă o pondere de 27% în totalul portofoliului de împrumuturi.
Pe locul al treilea în topul restanţierilor, în funcţie de ponderea sumelor restante în total credite contractate, se află Vâlcea, judeţ lovit puternic de insolvenţa şi privatizarea eşuată ale combinatului Oltchim. Disponibilizările şi întârzierile de salarii pentru cei care încă mai lucrează în combinat s-au simţit în bilanţurile băncilor. De asemenea, compania de stat a cărei privatizare se tot amână este un debitor semnificativ al băncilor.
În Vâlcea, restanţele se ridicau la sfârşitul lui martie la 567,6 milioane de lei, în scădere cu 1%, însă ponderea lor în totalul creditelor contractate se ridica la 23%. În topul restanţierilor urmează judeţele Mehedinţi şi Suceava, ambele cu restanţe pentru mai bine de o cincime din portofoliul finanţărilor acordate de bănci.
Gorjenii, responsabili cu plata ratelor
La nivel naţional, valoarea restanţelor la creditele contractate de populaţie şi firme a ajuns la finele lunii martie la 33,28 miliarde de lei (7,47 miliarde de euro), în creştere cu 2%, acestea reprezentând puţin peste 15% din totalul împrumuturilor, potrivit datelor BNR.
În categoria celor mai buni platnici se încadrează populaţia şi agenţii economici din judeţele Gorj, Dâmboviţa şi Dolj, unde restanţe se înregistrează pentru mai puţin de 10% din credite.
Aproape 40% din restanţe, în Bucureşti
În Bucureşti şi Ilfov se înregistra la sfârşitul lunii martie cea mai mare valoare nominală a restanţelor la creditele contractate de populaţie şi firme – 13 miliarde de lei (2,9 miliarde de euro). Însă trebuie să ţinem cont de faptul că aici este concentrată cea mai mare valoare a creditelor contractate – 88,56 miliarde de lei. Astfel, ponderea sumelor restante în portofoliul de împrumuturi este de 14,7%, sub media la nivel naţional.
[<a href="//storify.com/adinavlad/restan-e-la-credite" target="_blank">View the story "Restanţe la credite" on Storify</a>]
Sursa: adevarul.ro
