De la Bruxelles la Varşovia, de la Amsterdam la Londra, există câteva cauze comune pentru furie şi haos — industria călătoriilor a revenit mult mai repede decât se aştepta de la blocarea COVID, creând probleme uriaşe pentru companiile care au concediat manipulanţii de bagaje, vânzătorii de bilete şi echipajul de cabină a avioanelor, şi acum nu se poate angaja rapid personal.

„Cu cât călătoriile revin la ritmul normal, cu atât trebuie procesaţi şi verificaţi mai mulţi pasageri. Toată lumea a subestimat ritmul de revenire”, a comentat un oficial al Comisiei Europene.

Pe de altă parte, creşterea inflaţiei – cauzată parţial de măsurile luate de guverne pentru a menţine economia pe linia de plutire în timpul pandemiei –determină acum sindicatele să ceară măriri importante ale salariilor.

Călătorii devin tot mai stresaţi pe măsură ce se apropie vacanţele de vară, politicienii îşi fac griji din pricina bugetelor ce ar putea scăpa de sub control, încercând să atenueze şi furia populaţiei. Lucrurile degenerează rapid în dispute în care fiecare aruncă vina asupra altcuiva.

Companiile aeriene sunt furioase că aeroporturile nu şi-au angajat personal din timp – în condiţiile în care ele şi-au finalizat calendarul de vară la sfârşitul lunii martie. Şefii aeroportului se apără motivând că au nevoie de 16 săptămâni să obţină autorizaţia de securitate pentru lucrători, ceea ce face dificilă angajarea rapidă a forţei de muncă.

„Ieşim dintr-o pandemie, nu există un manual pentru asta. Ne aflam în mijlocul valului Omicron - oricine s-ar fi gândit atunci că ar fi trebuit să începem să recrutăm în mijlocul unei pandemii – fie ar fi avut un glob de cristal, fie ar fi fost extrem de nesăbuit”, a observat Virginia Lee de la lobby-ul aeroportului ACI Europe.

Ceruri neprietenoase

Oricine plănuieşte să călătorească cu avionul ar trebui să se înarmeze cu răbdare.

Luni, aeroportul din Bruxelles a fost obligat să anuleze toate cele 232 de decolări după ce personalul de la controlul de securitate a intrat în grevă.

„Este o săptămână complicată”, a spus Nathalie Pierard, purtătorul de cuvânt al Aeroportului din Bruxelles, adăugând că „astfel de acţiuni, evident, nu lucrează în favoarea noastră” în contextul în care industria se străduieşte să-şi reia ritmul obişnuit în urma unei pandemii ce i-a provocat daune. „Mai avem mai puţin de două săptămâni până la vacanţele de vară, astfel că avem din ce în ce mai mulţi pasageri”.

În Belgia, greva personalului de la aeroport s-a adăugat unei mişcări mai generale de protest a lucrătorilor din sistemul de transport, care a afectat şi o parte a reţelei de tranzit urban din Bruxelles.

Geneviève Frydman, care lucrează în domeniul managementul riscurilor pentru Amazon, s-a aflat printre pasageri blocaţi pe aeroport. Avea bilete pentru o cursă Praga -Bruxelles luni după-amiază, dar duminică la ora 23 a fost anunţată că zborul ei a fost anulat.

„Frustrarea mea este că pasagerii nu au primit niciun fel de sprijin. Mulţi răspundeau doar cu „nu vă putem ajuta, nu există nicio soluţie pentru a face ceva, nu vă putem oferi un calendar”,” a spus ea. „Nu numai că eşti blocat într-o altă ţară, dar nu primeşti nici îndrumare din partea unei companiei aeriene în care ţi-ai pus încrederea că te va ajuta să ajungi acasă.”

Situaţia de la aeroportul din Bruxelles, un hub regional şi cel mai mare aeroport din Belgia, este o captură a ceea ce se întâmplă de fapt peste tot în Europa.

Lucrătorii de la Ryanair şi de la Brussels Airlines au anunţat greve pentru această săptămână, în timp ce Lufthansa a renunţat deja la 1.000 de zboruri planificate pentru iulie pe fondul penuriei de personal şi blocajelor de pe aeroportul din Frankfurt, cel mai mare din Germania.

De asemenea, compania aeriană low-cost easyJet a declarat că a fost nevoită să renunţe la mii de zboruri planificate pentru această vară. Luni, Aeroportul Heathrow a cerut companiilor aeriene să anuleze 10% din zboruri, după ce lipsa manipulanţilor i-a pus pe pasageri în situaţia să aştepte ore întregi pentru a-şi recupera bagajele.

Şefii aeroporturilor au explicat că problemele au apărut în mare parte deoarece personalul plasat în şomaj tehnic sau concediat în timpul pandemiei a decis să nu se întoarcă într-o industrie care oferă salarii minime şi condiţii de muncă dure.

„Întregul sector a suferit foarte mult. Au fost disponibilizări, iar acum, încetul cu încetul, căutăm din nou personal pentru că recuperarea este în curs”, a spus Pierard.

În acelaşi timp, pe fondul creşterii inflaţiei, angajaţii cer măriri salariale

Regatul Unit se pregăteşte pentru o grevă feroviară de trei zile, care începe marţi, şi la care vor participa aproximativ 40.000 de lucrători – pe parcursul ei, doar 20% din serviciile planificate vor funcţiona. Sindicatele vor o majorare a salariilor cu 7 la sută, în timp ce guvernul se opune.

„Creşterile salariale pentru reducerea inflaţiei vor duce la o spirală pe care vrem să o evităm”, a declarat ministrul Trezoreriei Simon Clarke pentru BBC.

O parte din muncitori italieni din transporturi au intrat vineri în grevă din cauza disputelor privind salariile, afectând programul trenurilor, autobuzelor şi feriboturilor.

La Varşovia, cresc tensiunile între controlorii de trafic aerian şi Agenţia Serviciilor de Navigaţie Aeriană din Polonia. Cele două părţi au încheiat un acord temporar în aprilie, preîntâmpinând astfel o grevă legată de salarii şi condiţii de muncă post-COVID, care ar fi paralizat serviciile aeriene către cel mai mare aeroport al ţării. Acum, sindicatele se plâng că agenţia nu s-a achitat de partea sa şi ameninţă să nu o respecte la rândul său.

În contextul în care clienţii de tot continentul sunt din ce în ce mai năuciţi şi supăraţi, şefii de sindicat speră ca pasagerii să nu-şi verse furia pe angajaţi.

„Lucrătorii din aviaţie nu mai pot îndura. „Se află sub extremă presiune de ceva timp şi este clar că au ajuns la limită, ” a spus Livia Spera de la Federaţia Muncitorilor din Transporturile Europene.