Fiola, tu l-ai proiectat? Incredibil: au greşit stadionul! Noua arenă din Craiova, de 52,6 milioane de euro, trebuie reparată înainte de a fi inaugurată. Normele ISU nu corespund, mai trebuie construit un etaj, arena nu rezistă la vânt. Pentru a se încadra în costuri, a fost micşorată cu 10 metri, dezvăluie  Prosport.ro .
 
Câteva documente publicate miercuri, 12 iulie, pe site-ul Ministerului Dezvoltării, dezvăluie adevăratul motiv pentru care autorităţile române amână la nesfârşit inaugurarea noului stadion din Craiova: arena de 52 de milioane de euro a fost construită greşit, iar acum trebuie reproiectată şi reparată!

 Incredibila eroare a autorităţilor a fost semnalată, iniţial, de Adrian Claudiu Prâsnel, deputat USR de Dolj. Dar documentele însuşite chiar de guvern sunt absolut stupefiante. Totul a fost gândit şi construit greşit iniţial, în 2014, când s-a demolat vechiul „Central“, iar acum e nevoie de reparaţii masive. În forma iniţială, noua arenă – „OZN-ul Olguţei“, după cum îl descrie deputatul Prâsnel – era, pur şi simplu, un pericol pentru spectatori şi neconform cu standardele moderne pentru meciurile internaţionale.

Modificări „minore“: stadionul va fi mai lat, dar mai scund cu 10 metri, se face un etaj în plus şi s-au refăcut pereţii pentru a rezista la vânt

După cum reiese din Nota de fundamentare a Hotărârii de Guvern pentru modificarea stadionului, a fost/este nevoie să se schimbe:

- regimul de înălţime de la parter + mezanin + 4 etaje în Parter + 6 etaje. În text se menţionează că mezaninul se transformă în etajul 1, deci rezultă că e nevoie să se mai construiască un etaj! Asta, deşi în acest moment e instalat inclusiv acoperişul.

Explicaţia acestei modificări – la fel ca şi altele, veţi vedea pe parcurs – este stupefiantă: „asigurarea vizibilităţii la nivelul studiourilor TV outdoor, conform UEFA Euro2020“. În primă fază, studiourile TV „erau amplasate la nivelul 3, în skyboxuri, cu dublă funcţiune şi vizibilitate redusă la terenul de fotbal, fiind amplasate pe capetele tribunei 1“! Problema este că şi în 2014 se ştia foarte clar care sunt normele internaţionale în privinţa amplasării studiourilor TV. Aşa cum puteţi citi, iniţial acestea fuseseră amplasate „pe capetele tribunei 1“, unde aveau „vizibilitate redusă la terenul de fotbal“. În mod logic, vechile lucrări n-ar fi corespuns nici măcar transmisiunii meciurilor din Liga 1, pentru care televiziunile autohtone plătesc 27 de milioane de euro pe an.

- „inelul perimetral, a cărui lăţime a fost calculată conform cu suma fluxurilor de evacuare de pe sectoare, pentru tribune şi peluze, marind suprafata construita a stadionului cu aproximativ 7.000 mp“, a fost introdus „pentru rezolvarea problemelor de acces şi evacuare a publicului, urmare a avizului ISU“. Aici, lucrurile sunt şi mai simple, dar şi mai scandaloase: a fost nevoie de tragedia cumplită de la „Colectiv“, din 2015, pentru ca autorităţile să ia, în fine, în serios siguranţa oamenilor. Aceste norme au modificat, după cum se vede, substanţial arhitectura stadionului, a cărui suprafaţă construită a fost nevoie să fie mărită cu 7.000 de metri pătraţi.

- o altă modificare de substanţă a vizat însăşi structura de rezistenţă a arenei care trebuie să găzduiască 30.000 de oameni: „s-a constatat faptul ca panza freatica este ridicata si a fost necesara marirea adancimii de fundare precum si cresterea numarului de piloti forati fata de varianta din studiul de fezabilitate realizat in anul 2014“. Textul notei de fundamentare specifică faptul că s-a observat că pânza freatică este ridicată după ce a fost demolat vechiul stadion.

- absolut năucitoare este explicaţia pentru alte modificări majore aduse atât formei stadionului, cât şi regimului de înălţime: iniţial, nu s-a luat în calcul vântul! După ce „a fost realizat un studiu de vânt în tunel aerodinamic“, „structura de rezistenţă a fost evaluată cu date exacte datorate vântului“, „elementele prefabricate au fost reconsiderate ca poziţii şi dimensiuni“, „datorită eforturilor axiale cât şi momentelor de torsiune mari din elementele prefabricate şi a masivităţii acestora a fost necesar a se opta pentru conectarea grinzilor de gradenă cu piese specializate pentru aceste tipuri şi magnitudini ale eforturilor“, „reamplasarea şi redimensionarea elementelor de beton monolit cât şi reamplasarea şi redimensionarea contravântuirilor metalice de la nivelul structurii de rezistenţă“.

Toate cele de mai sus au schimbat cu totul forma iniţială a stadionului, a cărui înălţime a fost redusă cu aproape 10 metri: „Urmare a optimizării înălţimii acoperişului şi reducerea înălţimii maxime la 50,14 metri, faţă de 60 metri înăţime iniţială în studiul de fezabilitate realizat în anul 2014, volumul exterior al clădirii a fost modificat, devenind mult mai ergonomic pentru a proteja mai bine tribunele împotriva intemperiilor“.

„Toate lucrările enumerate în Nota de fundamentare se pot executa fără probleme. Chestiunea cu pânza freatică este relativă. Asta urcă şi coboară în funcţie de cât de secetos este anul respectiv. E posibil să fi urcat după ce au făcut primele forări. Piloţii foraţi au fost făcuţi ca să ranforseze construcţia. Am văzut că au mărit suprafaţa construită cu 7.000 de metri pătraţi, dar au redus înălţimea stadionului cu aproape 10 metri. Cel mai probabil, banii economisiţi prin reducerea înălţimii i-au folosit ca să acopere costurile suplimentare generate de reparaţiile astea“, a explicat pentru ProSport un inginer constructor, după ce a citit Nota de fundamentare dată publicităţii de guvern.

Întârziere de un an şi o pagubă neprecizată în bugetul public

 După cum se menţionează în actele emise de guvern, aceste modificări nu au generat cheltuieli suplimentare faţă de suma estimată şi alocată de la început, stadionul urmând să coste 52.656.000 euro. Toţi banii provin de la bugetul de stat, deşi, iniţial, în 2013, primarul de atunci al Craiovei, Olguţa Vasilescu, promitea că va fi finanţat parţial din fondurile europene pentru că „am vorbit cu ministrul fondurilor europene şi proiectul se califică pentru finanţare UE“.

De aici se nasc însă alte întrebări:

- cu câte milioane de euro ar fi costat mai puţin stadionul dacă ar fi fost proiectat şi construit de la bun început aşa cum trebuie,

- cum a făcut calculele guvernul atunci când a alocat, încă din start, o sumă atât de mare, care acum s-a dovedit suficientă nu numai pentru construcţia, dar şi refacerea stadionului din Craiova.

- când s-a aflat că studiul de fezabilitate iniţial şi proiectul sunt greşite şi dacă plăteşte cineva pentru aceste erori.

Cert este, confruntând datele concrete pe care le avem acum, că stadionul din Craiova va costa, deşi are aceeaşi capacitate (30.000 de locuri), cu 7,6 milioane de euro mai mult decât cel din Cluj. Arena din Cluj, pentru care statul român a scos din conturi 45.000.000 de euro, are 30.201 locuri. Arena din Craiova, pentru care statul va plăti 52.656.000 de euro, are 30.983 locuri.

Este inimaginabil ce se putea întâmpla dacă acest proiect nu era „reparat“ înainte să fie inaugurat stadionul şi ar fi fost dat în folosinţă cu toate defectele de mai sus.

Pe lângă marea pagubă financiară produsă bugetului de stat – cât ar fi costat lucrarea fără aceste lucrări de reconstrucţie nu se menţionează în actele guvernului –, mai rămânem şi cu imensa întârziere generată de aceste erori.

Conform datelor stipulate în Hotărârea de Guvern 900/2014, semnată de premierul de atunci, Victor Ponta, pe 15 octombrie 2014, durata de realizare a investiţiei urma să fie de 17 luni. Demolarea stadionului vechi a fost realizată în vara lui 2015. Lucrările au început însă abia în septembrie 2015, termenul de finalizare anunţat atunci de constructori fiind de 14 luni. Aşadar, în noiembrie 2016 ar fi trebuit inaugurat. 

De atunci, deschiderea stadionului s-a amânat deja de patru ori. Acum, după ultima Hotărâre de Guvern, durata restului de executare a investiţiei este cifrată la alte 4 luni. Cum ne aflăm deja la mijlocul lunii iulie 2017, noua amânare ne duce spre mijlocul lunii noiembrie.

Asta înseamnă că, dacă are noroc, CSU Craiova va apuca să joace pe propriul teren cel mult trei meciuri în acest sezon: cu Juventus Bucureşti, Viitorul şi CFR Cluj. Un an întârziere faţă de termenul iniţial.

Nota de fundamentare a Hotărârii de Guvern care modifică proiectul stadionului din Craiova

NOTĂ DE FUNDAMENTARE

Secţiunea 1. Titlul proiectului de act normativ

HOTĂRÂRE
pentru modificarea indicatorilor tehnico-economici ai obiectivului de investiţii "Complex Sportiv Craiova - Stadion de fotbal", prevăzuţi în anexa la Hotărârea Guvernului nr. 900/2014 privind aprobarea indicatorilor tehnico-economici ai obiectivului de investiţii "Complex Sportiv Craiova - Stadion de fotbal", bd. Ştirbei Vodă nr. 34, municipiul Craiova, judeţul Dolj, realizat prin Compania Naţională de Investiţii "C.N.I." - S.A.

Secţiunea a 2-a. Motivul emiterii actului normative

1. Descrierea situaţiei actuale: Prin Hotărârea Guvernului nr. 900/2014 au fost aprobaţi indicatorii tehnico-economici ai obiectivului de investiţii „COMPLEX SPORTIV CRAIOVA - STADION DE FOTBAL“ B-dul Ştirbei Vodă, nr.34, Municipiul Craiova, judeţul Dolj, în cadrul „Programului naţional de construcţii de interes public sau social“ care se realizează de către Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice prin Compania Naţională de Investiţii „C.N.I.“ - S.A., conform prevederilor Ordonanţei Guvernului nr. 25/2001 privind înfiinţarea Companiei Naţionale de Investiţii „C.N.I.“ – S.A., aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 117/2002, cu modificările şi completările ulterioare şi ale Legii nr. 500/2002 privind finanţele publice, cu modificările şi completările ulterioare.

„Programul naţional de construcţii de interes public sau social” este compus din mai multe subprograme, printre care şi Subprogramul „Complexuri Sportive”.

Obiectivul de investiţii “COMPLEX SPORTIV CRAIOVA - STADION DE FOTBAL “, face parte din Subprogramul „Complexuri Sportive”, din „Programul naţional de construcţii de interes public sau social”.

Stadionul are o capacitate de 30.000 de locuri pentru spectatori, fiind conceput să poată găzdui meciuri de nivel european şi meciuri din Liga I FRF, iar în timpul nealocat competiţiilor sportive, complexul sportiv poate permite găzduirea altor evenimente cu public: concerte, conferinţe, târguri, expoziţii, întruniri, festivităţi, etc.

Urmarea a implementării unor soluţii optimizate şi adaptate la situaţia din teren, după efectuarea lucrărilor de demolare, precum şi pentru a asigura cerinţele din UEFA EURO 2020 Tournament Requirements, pentru asigurarea condiţiilor necesare desfăşurării competiţiilor sportive de nivel FIFA, UEFA EURO 2020, UEFA Champions League, UEFA Europa League, FRF –Liga I şi celelalte competiţii interne de fotbal, meciuri de rugby cu public pentru nivel mondial şi naţional - în varianta Rugby League city şi în varianta Rugby Union, a intervenit necesitatea revizuirii indicatorilor tehnico-economici avizaţi în baza Studiului de Fezabilitate emis în 2014 pentru Complexul Sportiv Craiova - Stadion de Fotbal, situată în B-dul Ştirbei Voda nr.34, Municipiul Craiova, Judeţul Dolj.

De exemplu - Regim de înălţime se modifică din P+M+4E în  P+6E.

Necesitatea introducerii unui nivel nou (etajul 6) faţă de conceptul iniţial a rezultat pentru asigurarea vizibilităţii la nivelul studiourilor TV outdoor, conform UEFA Euro2020. Acestea, conform Studiului de fezabilitate din 2014, erau amplasate la nivelul 3, în skybox-urile de pe capete, cu vizibilitate redusă la terenul de fotbal.

Pentru rezolvarea problemelor de acces şi evacuare a publicului, urmare a avizului ISU, s-a introdus inelul perimetral, a cărui lăţime a fost calculată conform cu suma fluxurilor de evacuare de pe sectoare, pentru tribune şi peluze, marind suprafata construita a stadionului cu aproximativ 7.000 mp. Astfel, mezaninul din versiunea iniţială s-a transformat într-un nivel normal, care coincide şi cu nivelul de acces al publicului în stadion. În plus, inelul perimetral, în afara competiţiilor sportive, poate fi utilizat ca o esplanadă aparţinând spaţiului public, în continuarea amenajării exterioare dintre B-dul Ştirbei Vodă şi Stadion.

Conform cerinţelor UEFA EURO 2020, se solicită 4 studiouri outdoor. Acestea au fost poziţionate, conform schemelor din manualul cu reglementări UEFA EURO 2020, la ultimul nivel al clădirii, cu vizibilitate 180 grade şi unghi de filmare corespunzator. Acestea conform Studiului de fezabilitate din 2014 erau amplasate la nivelul 3, în skyboxuri, cu dublă funcţiune şi vizibilitate redusă la terenul de fotbal, fiind amplasate pe capetele tribunei 1. În plus, nu exista o delimitare clară între fluxurile pentru presă şi cele pentru media.

Urmare a studiului geotehnic de detaliu efectuat dupa demolarea stadionului vechi Ion Oblemenco, s-a constatat faptul ca panza freatica este ridicata si a fost necesara marirea adancimii de fundare precum si cresterea numarului de piloti forati fata de varianta din studiul de fezabilitate realizat in anul 2014.

Totodata a fost realizat un studiu de vant in tunel aerodinamic pentru determinarea încărcării locale şi structurale de vânt cvasi-constantă pe acoperiş şi faţada pentru noul stadion de fotbal din Craiova, România, cu urmatoarele implicatii:

1. Structura de rezistenta a fost evaluata cu date exacte datorate vantului.

2. Elementele prefabricate au fost reconsiderate ca pozitii si dimensiuni, avand in vedere comportamantul cladirii indus de masuratorile efetuate prin studiul de vant.

3. Datorita eforturilor axiale cat si momentelor de torsiune mari din elementele prefabricate si a masivitatii acestora a fost necesar a se opta pentru conectarea grinzilor de gradena cu piese specializate pentru aceste tipuri si magnitudini ale eforturilor.

4. Reamplasarea si redimensionarea elementelor de beton monolit cat si reamplasarea si redimensionarea contravantuirilor metalice de la nivelul structurii de rezistenta.

5. Urmare a optimizarii inaltimii acoperisului si reducerea inaltimii maxime la 50.14m, fata de 60 m inatime initiala in studiul de fezabilitate realizat in anul 2014,volumul exterior al clădirii a fost modificat, devenind mult mai ergonomic pentru a proteja mai bine tribunele impotriva intemperiilor.

Avand in vedere optimizarea solutiilor tehnice si a dotarilor si utilajelor necesare functionarii stadionului au fost realizate economii care au permis incadrarea in indicatorii economici aprobati prin Hotărârea Guvernului nr. 900/2014, chiar daca valoarea de constructii montaj a crescut urmare a lucrarilor suplimentare aparute pe parcursul derularii executiei. 

Precizam faptul ca toate aceste elemente au aparut pe tot parcursul executiei proiectului noului Stadion Ion Oblemenco si, in acest moment, s-a putut stabili valoarea finala a indicatorilor tehnico  economici ai acestei investitii, drept pentru care se impune reavizarea acestora.

2. Schimbări preconizate

Caracteristicile principale ale construcţiei, conform noului studiu de fezabiliate întocmit în baza proiectului tehnic care a stat la baza execuţiei lucrărilor:

Suprafaţa construită la sol = 27.001,42 mp
Suprafaţa desfăşurată a stadionului = 54.159,96 mp
POT propus = 35 %
CUT propus = 0,7
Regim de înălţime propus = P+6E
Hmax propus = 50,14 m
Suprafaţa terenului de joc şi zona de protecţie = 10.871 mp.
Număr de niveluri: 7 niveluri
Stadionul va avea 30.983 locuri în tribune pentru spectatori:
232 locuri pentru persoane cu dizabilităţi în scaune cu rotile, inclusiv însoţitori
350 locuri pentru reprezentanţii mass-media
2.368 locuri pentru spectatori VIP din care 440 locuri în loje
28.033 locuri pentru public.
Având în vedere economiile realizate pe parcursul realizării investiţiei, datorate optimizării soluţiilor tehnice şi a dotărilor şi utilajelor necesare funcţionării stadionului, valoarea totală a investiţiei (inclusiv TVA) este de 239.979 mii lei/52.656 mii euro.

Mentionam faptul ca contributia autoritatii locale nu depaseste cota de cofinantare de 10% din valoarea totală estimată la momentul adoptării şi aprobării prin Hotararea Consiliului Local Craiova nr. 475/11.09.2014, respectiv 10% din suma de 241.634,73 mii lei.

Astfel se impune modificarea indicatorilor tehnico-economici avizaţi iniţial prin HG 900/2014, după cum urmează:
INDICATORI TEHNICO-ECONOMICI

Valoarea totală a investiţiei (inclusiv TVA)         
mii lei 239.979
(în preţuri valabile la 29.03.2017; 1 Euro=4,5575 lei)

Din care: construcţii – montaj mii lei 187.087
Valoare rest de executat (inclusiv TVA) mii lei 123.346
(în preţuri valabile la 29.03.2017; 1 Euro=4,5575 lei)

Din care: construcţii – montaj mii lei 95.561

Eşalonarea investiţiei rest de executat INV / C+M
Anul I mii lei 123.346 / mii lei          95.561

Capacităţi:
- Suprafaţă desfăşurată mpAd 54.159,96
- Suprafaţa construită mpAc 27.001,42
- Locuri în tribună nr. 30.983
- Durată rest de executat a investiţiei luni 4

(…)

Secţiunea a 4-a. Impactul financiar asupra bugetului de stat consolidat, atât pe termen scurt, pentru anul curent, cât şi pe termen lung (pe 5 ani)

Impact financiar, plus/minus, din care:
A) buget de stat: - 1.656
B) bugete locale

7. Alte informaţii: Finanţarea obiectivului de investiţii se face de la bugetul de stat prin bugetul Ministerului Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene în limita sumelor aprobate anual cu această destinaţie, de la bugetul local, precum şi din alte surse de finanţare legal constituite, conform programelor de investiţii publice aprobate potrivit legii.

(…)

Pentru considerentele de mai sus, am elaborat prezentul proiect de Hotărâre a Guvernului pentru modificarea indicatorilor tehnico-economici ai obiectivului de investiţii "Complex Sportiv Craiova - Stadion de fotbal", prevăzuţi în anexa la Hotărârea Guvernului nr. 900/2014 privind aprobarea indicatorilor tehnico-economici ai obiectivului de investiţii "Complex Sportiv Craiova - Stadion de fotbal", bd. Ştirbei Vodă nr. 34, municipiul Craiova, judeţul Dolj, realizat prin Compania Naţională de Investiţii "C.N.I." - S.A. care, în forma prezentată, a fost avizat de Consiliul Interministerial de Avizare Lucrări Publice de Interes Naţional şi Locuinţe şi de ministerele interesate şi pe care îl supunem spre aprobare.

VICEPRIM-MINISTRU,
MINISTRUL DEZVOLTĂRII REGIONALE, ADMINISTRAŢIEI PUBLICE ŞI FONDURILOR EUROPENE
SEVIL SHHAIDEH

Avizăm favorabil:
MINISTRUL FINANŢELOR PUBLICE
IONUŢ MIŞA

Distribuie Distribuie Comentarii