Creșterea salariului minim în România a fost mai rapidă decât productivitatea muncii și are ca efect scăderea competitivității firmelor, descurajarea investițiilor și a angajaților în a se perfecționa, susține reprezentantul rezident al Fondului Monetar Internațional pentru România și Bulgaria, Alejandro Hajdenberg.

Sursa foto: www.bnm.org

"Creșterea salariului minim are ca efect scăderea competitivității externe, descurajarea investițiilor străine, iar ecartul dintre cei care câștigă salariul minim și ceilalți salariați se îngustează, fapt care poate descuraja angajații să facă eforturi progresiv, dacă apreciază că munca lor nu merită făcută, din cauza diferenței mici de salarii. Practic, nu câștigi mai mult dacă studiezi mai mult sau investești mai mult, lucru care descurajează efortul de a excela", a explicat marți Alejandro Hajdenberg, în cadrul unei dezbateri organizată de Ministerul Finanțelor Publice.

În plus, reprezentantul FMI apreciază că majorarea salariului minim poate genera trecerea angajaților în economia subterană, respectiv nedeclararea în întregime a veniturilor și neplata impozitelor.

"În cazul României, creșterea salariului minim a avut un impact tot mai mare asupra salariului real în economie. Atunci când salariul minim crește, firmele se pot ajusta fie prin creșterea prețurilor, fie prin reducerea numărului de salariați, a costurilor nesalariale sau prin acceptarea unor profituri mai mici. Problema este că, pentru o companie care este expusă competiției internaționale, este foarte greu să-și ajusteze prețurile, prin urmare acest lucru va avea un impact negativ asupra competitivității.
Impactul negativ al creșterii salariului minim devine și mai negativ atunci când ajunge să aibă o pondere între 25% și 45% din salariul mediu, iar în România este aproape de 45%, așa că se află încă în interiorul acestui interval", a mai spus reprezentantul FMI.

Potrivit acestuia, stabilirea salariului minim trebuie depolitizată, să fie bazată pe o evaluare atentă a argumentelor pro și contra. "Același salariu minim nu este potrivit pentru toate regiunile, întrucât diferite părți ale țării se află la niveluri diferite de dezvoltare, astfel că salariul minim ar trebui să fie diferit. De asemenea, salariul minim în sine nu poate să rezolve problemele legate de sărăcie, așa că trebuie să existe o abordare mai comprehensivă", a subliniat Hajdenberg.

El a adăugat că România a avut, până nu de mult, un salariu minim la un nivel mediu în Uniunea Europeană, însă după creșterea din luna mai, la 1.250 de lei, a depășit media din statele UE.

În plus, oficialul FMI a precizat că salariul minim a crescut mai repede decât productivitatea muncii dar, cu toate acestea, impactul asupra pieței muncii a fost semnificativ. De exemplu, participarea la piața muncii a rămas constantă, dar angajarea a crescut pe toate sectoarele economiei, iar munca pe contract full-time a crescut.

O altă consecință a majorării rapide a salariului minim este, potrivit oficialului FMI, că o mai mare parte a angajaților câștigă salariul minim, astfel că a crescut foarte mult numărul celor care beneficiază de acest nivel de salarizare. În același timp, s-a produs o creștere în inegalitatea veniturilor, dar nivelul sărăciei nu s-a redus.

AGERPRES