Alegerile prezidențiale din România, acum anulate, ridică semne de întrebare cu privire la vulnerabilitatea proceselor democratice din Europa, la influențe externe. Dar succesul șocant al unui candidat de extremă dreapta ar putea fi, de asemenea, un simptom al unor probleme interne mai profunde, scrie publicația israeliană Haaretz .

Candidatul independent de extremă-dreapta care a surprins pe toată lumea câștigând primul tur al alegerilor prezidențiale din România nu ia în liniște decizia Curții Constituționale de a anula votul.

Călin Georgescu s-a prezentat drept victima unei „lovituri de stat” dată de o „instanță mafiotă” după decizia de vineri, de la București, numind instanța „o dictatură” și un „sistem oligarhic care vrea să protejeze ceea ce a furat”.

Decizia, cu doar câteva zile înainte ca turul doi al alegerilor să aibă loc duminică, a fost luată după ce documente declasificate ale serviciilor secrete românești au arătat cum Georgescu a beneficiat de „o acțiune rusă hibridă agresivă”, similară campaniilor anterioare de ingerință rusă în alegerile din Ucraina și Moldova.

Candidatul pro-rus , anti-Uniunea Europeană și anti-NATO a evitat metodele tradiționale de campanie, precum dezbaterile televizate, în favoarea videoclipurilor de pe platforma de socializare TikTok. El a fost ajutat masiv de Kremlin prin conturi coordonate, algoritmi și conținut plătit pentru a-și spori prezența, susțin documentele.

Potrivit serviciilor române de informații, operațiunea a implicat 25 000 de conturi TikTok care „au devenit foarte active cu două săptămâni înainte de data alegerilor” și care ar fi inclus influenceri recrutați pentru a-l promova pe Georgescu și pagini false care s-au dat drept instituții ale statului român.

Votul din al doilea tur începuse deja în rândul românilor care locuiesc în străinătate atunci când instanța a anulat alegerile. Rezultatele primului tur , în urma căruia Georgescu a obținut sprijinul a 22,94% dintre alegătorii români, precum și concluziile serviciilor secrete românești, au scos aproximativ 3 000 de persoane pe străzile din București săptămâna trecută, scandând „libertate” și „Europa”.

Guvernul țării trebuie acum să stabilească o nouă dată pentru concursul prezidențial, din care Georgescu va fi probabil exclus.

Georgescu, outsiderul

Victoria din primul tur a lui Georgescu de acum trei săptămâni i-a uimit chiar și pe observatorii apropiați ai regiunii. „Sincer, nu știam că acest tip există”, spune Sebastian Schäffer, directorul Institutului pentru Regiunea Dunării și Europa Centrală din Viena, privind perplex.

Schäffer a anticipat că extrema dreaptă va obține rezultate bune în alegeri, dar se aștepta ca voturile să îi revină lui George Simion - liderul Alianței pentru Unirea Românilor, de extremă dreaptă. În cele din urmă, Georgescu a beneficiat de o creștere uriașă și relativ târzie a sprijinului, care l-a propulsat în turul al doilea, în care ar fi trebuit să se confrunte cu fosta jurnalistă și candidată USR, Elena Lasconi.

Georgescu, un fost agronom în vârstă de 62 de ani, a debutat în politica românească la începutul anilor 1990, ocupând funcții în Ministerul Mediului și în Ministerul Afacerilor Externe. După ce, între 2010 și 2012, a fost raportor special pentru drepturile omului și deșeurile periculoase la Înaltul Comisariat al Națiunilor Unite pentru Drepturile Omului, a reprezentat România în cadrul Programului Națiunilor Unite pentru Mediu.

Georgescu crede că apa nu ar trebui îmbuteliată, că COVID-19 nu există - lucruri care rezonează cu o anumită parte a societății românești, spune Sebastian Schaffer.

El a făcut campanie ca un candidat independen t, favorabil Rusiei, un admirator al lui Vladimir Putin, un naționalist român și un critic ferm al UE și al NATO. El a cerut încetarea războiului din Ucraina și a întregului sprijin militar și financiar al României pentru această țară. El este, de asemenea, un adept al teoriei conspirației. „El crede că apa nu ar trebui îmbuteliată, că COVID-19 nu există - lucruri care rezonează cu o anumită parte a societății românești”, spune Schäffer.

Pe TikTok, videoclipurile lui Georgescu au preluat genul de imagini tradiționale, exagerate, macho, gen Putin, cu el scufundându-se într-un lac înghețat, imobilizându-și adversarii de judo la saltea sau călărind un armăsar alb pe un câmp în haine tradiționale românești.

Simptom al nemulțumirii românilor

Această campanie TikTok, pe care serviciile române de informații au numit-o „o acțiune agresivă hibridă rusească”, explică parțial de ce Georgescu a ocolit în primul tur alți candidați prezidențiali de extremă dreapta, inclusiv pe Simion. Dar Georgescu este, de asemenea, un simptom al unor probleme mai profunde din țară, care au alimentat ascensiunea extremei drepte în general.

Succesul lui Georgescu a fost un vot de protest împotriva principalelor partide care sunt la putere de foarte mult timp și care totuși nu au livrat nimic, explică Veronica Anghel.

„Amplificarea sa a fost fabricată de TikTok, dar motivele ascensiunii acestui tip au fost reale”, sugerează Veronica Anghel, profesor asistent la Centrul Robert Schuman al Institutului Universitar European. Succesul lui Georgescu a fost „un vot de protest împotriva principalelor partide care sunt la putere de foarte mult timp și totuși nu au livrat nimic”. Partidul Social Democrat de centru-stânga și Partidul Național Liberal de centru-dreapta au dominat politica românească timp de decenii.

Deciziile luate de instituțiile principale s-ar putea să-l fi ajutat într-adevăr pe Georgescu. Atunci când Curtea Constituțională i-a interzis Dianei Șoșoacă - o antisemită, extremistă de dreapta din partidul S.O.S. România - să candideze la președinție, extrema dreaptă a văzut în aceasta o mișcare politică menită să asigure trecerea sigură a social-democratului Marcel Ciolacu în turul doi. În cele din urmă, alegătorii ei au trecut probabil în spatele lui Georgescu, scoțându-l pe Ciolacu din cursă.

Anghel, care este specializată în integrarea și extinderea europeană, observă, de asemenea, că sprijinul pentru Ucraina în rândul românilor este relativ slab în comparație cu alte țări europene. Deși guvernul român sprijină Ucraina, spune ea, „populația nu a fost adusă în această decizie. Nu că românii ar fi pro-ruși, dar au crezut în ideea de neutralitate și că războiul este mai degrabă rezultatul acțiunilor NATO și ale SUA”.

Situată la Marea Neagră și având o graniță terestră comună cu Ucraina, România are o importanță geostrategică extraordinară pentru NATO în contextul războiului ruso-ucrainean. Țara găzduiește sistemul de apărare împotriva rachetelor balistice Aegis al marinei americane la baza militară de la Deveselu, în timp ce baza aeriană Mihail Kogălniceanu, din apropierea orașului-port Constanța, urmează să devină cea mai mare bază militară NATO din Europa după finalizarea lucrărilor de modernizare.

Alegerea lui Georgescu, cred observatorii, ar fi amenințat poziția strategică a României în proiectul NATO.

„Și apoi mai este chestia cu COVID”, așa cum caracterizează Anghel teoriile conspirației pandemice ale lui Georgescu: COVID-19 nu există, nimeni nu a văzut vreodată virusul și, citându-l pe candidat, «singura știință adevărată este Iisus Hristos». Adoptarea vaccinului COVID-19 în România a fost printre cele mai scăzute din UE.

„Scepticismul era foarte ridicat, bazat în principal pe tot felul de teorii ale conspirației care făceau ravagii în țară. Georgescu a exploatat și acest lucru”, spune Anghel.

În primul tur, el a obținut rezultate deosebit de bune în rândul alegătorilor români din străinătate, obținând 43% din voturi. În timp ce Lasconi a cucerit cetățenii români din Moldova și din orașe precum Paris și Berlin, Georgescu s-a impus în comunitățile de emigranți din Regatul Unit, Franța și Germania.

Această tendință în rândul alegătorilor emigranți către candidații ultranaționaliști a fost vizibilă și în alegerile recente din Turcia și Serbia.

Anghel crede că acesta este rezultatul normalizării extremei drepte în țările cu mari comunități românești din diaspora, cum ar fi Italia, Germania și Austria. Românii din străinătate sunt, de asemenea, „mult mai conectați la social media decât la media mainstream”, unde Georgescu prospera, adaugă ea.

Schäffer sugerează, de asemenea, că sentimentele de discriminare și marginalizare în rândul românilor din străinătate i-ar fi putut încuraja să voteze pentru candidatul ultranaționalist care a întruchipat sentimente de mândrie și măreție românească.

În ciuda anulării, trebuie format un nou guvern

Anularea alegerilor prezidențiale a aruncat România într-o stare de haos și incertitudine - chiar în momentul în care un nou guvern trebuie să fie format în urma alegerilor parlamentare.

Acest vot, care a avut loc la începutul lunii decembrie, a fost câștigat de Partidul Social Democrat. Cu toate acestea, atât Partidul Social Democrat, cât și Partidul Național Liberal - actuala coaliție de guvernare din România - au înregistrat o scădere a numărului de voturi, în favoarea Alianței pentru Unirea Românilor și a altor partide de extremă dreapta, care controlează în prezent 35 % din locurile din parlament.

În România, președintele numește prim-ministrul. Odată cu anularea alegerilor prezidențiale, președintele în exercițiu Klaus Iohannis - al cărui al doilea mandat trebuia să se încheie la 21 decembrie - va rămâne probabil în funcție atât timp cât va fi nevoie pentru alegerea succesorului său. Prin urmare, va fi responsabilitatea sa să numească noul prim-ministru.

Acest lucru, la care se adaugă constatările serviciilor secrete românești, face ca rezultatul cel mai probabil al acestui proces să fie o coaliție pro-UE, pro-NATO, care să implice Partidul Social Democrat și Partidul Național Liberal.

Schäffer este îngrijorat de capcanele unui astfel de rezultat. „Desigur, puteți forma o mare coaliție și mai mare, dar ce ar însemna asta? Orice ați face, aceasta nu va opri tendința către partide de extremă dreapta mai puternice, așa cum vedem acum. Nu va ajuta să le excludeți, dar cu siguranță nu va ajuta să le demistificați dacă le includeți.”

El consideră că noul guvern trebuie „să adopte o politică bună” și să abordeze preocupările economice și de altă natură care determină popularitatea extremei drepte în România.

Ascensiunea lui Georgescu ridică serioase semne de întrebare cu privire la vulnerabilitatea proceselor democratice din Europa la influențe externe. Acest lucru nu anulează, totuși, sprijinul vizibil pentru candidații și partidele de extremă dreapta din România.

„În multe privințe, dacă nu ar fi fost el ar fi fost altcineva”, conchide Anghel de la EIU.

Și atunci când alegerile prezidențiale vor fi în cele din urmă reluate, ar putea foarte bine să apară.