Opoziția guvernului de la Viena în ceea ce privește aderarea României și Bulgariei la Spațiul Schengen este criticată dur de Die Presse, care enumeră o serie de probleme care vor apărea atât în plan intern, cât și la nivelul UE.

Karl Nehammer, cancelarul Austriei FOTO Profimedia

Autorii articolului susțin că aderarea este o problemă „stringentă”, chiar dacă provocările pentru un stat în această perioadă sunt altele.

„Având în vedere complexitatea provocărilor multiple – pandemie, război, inflație – problema este de-a dreptul simplă: ambele țări au îndeplinit criteriile de aderare din 2011, dar aderarea la spațiul Schengen a eșuat recent din cauza dreptului de veto, în special al guvernului federal din Viena. Acum, într-o problemă la fel de importantă precum protecția frontierelor externe, se poate considera cu siguranță suveranitatea națională ca fiind primordială, dar în problema actuală este exact ceea ce lipsește – și anume o frontieră externă. Austria este înconjurată de membri ai Acordului Schengen. Numerele mari de azil comunicate de la Viena la Sofia și București ca motiv al obiecției nu au fost chiar convingătoare anul trecut, Croația fiindu-i acordată aderarea în aceeași decizie. Față de 2022, cererile de azil au scăzut cu 40 la sută; potrivit ambasadei României, doar doi la sută dintre solicitanții de azil din Austria vin prin România”, arată autorii materialului.

Cei doi susțin că ar putea exista consecințe economice, dar și de mediu, generate exact de acest veto. „România va deveni cel mai mare producător de gaze din UE din 2027. OMV este implicată și în așa-numitul proiect „Neptune Deep”. Dacă relațiile diplomatice continuă să fie tensionate, acest lucru ar putea fi pus sub semnul întrebării”, subliniază autorii.

Timpul pierdut la frontiere

„Dar realitatea de la frontierele externe ale spațiului Schengen este mai gravă. În medie, camioanele așteaptă șase ore la granița bulgaro-română, a menționat ambasadorul bulgar Desislava Naydenova-Gospodinova în timpul discuției de la IDM. Este nevoie de 20 de minute între Austria Superioară și Bavaria. Acest lucru nu este numai rău pentru mediu, dar costă și bani și face bunurile mai scumpe. Vetoul împotriva aderării României și Bulgariei la Schengen este, de asemenea, miop din alte motive. Relațiile economice de fapt bune dintre Austria și cele două state de la Marea Neagră sunt supuse unor presiuni inutile”, susține Die Presse.

Autorii nu uită nici de impactul electoral în ceea ce privește menținerea unei atitudini contra României și Bulgariei.

„Euroscepticismul și frustrarea, în special în rândul alegătorilor mai tineri, le-ar putea oferi populiștilor un impuls suplimentar la viitoarele alegeri europene de anul viitor. Și în Austria și România vor fi și alegeri la nivel național în 2024”, mai punctează sursa citată, care arată că o eventuală aderare la începutul lunii decembrie ar avea „o putere simbolică relativ mare”.

Următorul JAI, pe 5 decembrie

Pe lângă discuția despre situația Schengen, inclusiv analiza unui barometru, dar și de tema legată de problematicile privind returnarea azilanților, pe 5 decembrie ar putea să existe un nou vot, al doilea în mai puțin de un an, dat fiind că precedentul a fost pe 8 decembrie 2022. La acea vreme, atât Austria, cât și Olanda (care a justificat prin opoziția față de Bulharia), au folosit veto-ul lor.