Constructorul german de automobile Volkswagen, suspectat deja că a închis ochii la acțiunile militare din timpul dictaturii din Brazilia din perioada 1964-1985, este acum bănuit că a colaborat activ la denunțarea opozanților, indică un raport de anchetă, despre care au relatat luni media germane, informează AFP.

Potrivit documentului, constructorul german de automobile ''nu numai că a colaborat cu regimul militar, ci a fost și un actor autonom al represiunii, un bun complice'', susține cotidianul german Süddeutsche Zeitung.

Ziarul, care a desfășurat cercetări în colaborare cu televiziunile publice germane NRD și SWR, spune că a consultat ''documente ale anchetei întreprinse în prezent la Sao Paulo în cazul filialei braziliene a Volkswagen'', precum și alte documente ''interne'' ale constructorului și în legătură cu perioada dictaturii militare din Brazilia.

Scandalul a izbucnit în septembrie 2015, când foști angajați ai întreprinderii germane și militanți au depus o plângere în Brazilia în care reproșau companiei Volkswagen că a permis persecutarea și torturarea unor salariați opozanți ai regimului militar.

Potrivit reclamanților, 12 angajați au fost arestați și torturați în acea perioadă la fabrica Volkswagen din Sao Bernardo do Campo, localitate de la periferia orașului Sao Paulo. Compania este acuzată, de asemenea, că a întocmit ''liste negre'' cu opozanți față de dictatura militară.

Contactat de AFP după aceste noi dezvăluiri, constructorul german a răspuns că vrea ''să aștepte raportul final și rezultatele pe care el le conține înainte de a face vreun comentariu detaliat și de a reflecta la măsurile ce trebuie luate'' .

În noiembrie 2016, Volkswagen i-a încredințat unui istoric independent o expertiză pentru a examina rolul său în timpul dictaturii braziliene. Rezultatele anchetei profesorului Christopher Kopper, de la Universitatea din Bielefeld (nord), sunt așteptate spre sfârșitul acestui an.

Trecutul Volkswagen este deja umbrit de istoria întreprinderii în perioada regimului nazist. În timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, constructorul german a recurs la munca forțată a prizonierilor de război și a deținuților din lagărele de concentrare. Compania a încercat să repare prejudiciul înființând în anii 1990 un fond de despăgubire a persoanelor supuse la muncă forțată și le-a permis accesul istoricilor la arhivele sale pentru a face lumină în legătură cu trecutul său.

AGERPRES