Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a părăsit prematur Casa Albă vineri, după o conversație tensionată cu liderul american Donald Trump și vicepreședintele american J.D. Vance. Trump l-a acuzat ulterior pe Zelenski că are o „atitudine disprețuitoare” față de Statele Unite și a declarat că acesta „nu este pregătit pentru pace”.

Pe fondul acestui eveniment, publicația ucraineană Zerkalo Nedeli a solicitat Grok 3, un model de inteligență artificială dezvoltat de compania aliatului apropiat al lui Trump, omul de afaceri Elon Musk, să analizeze cursul întâlnirii din Biroul Oval.

Inteligența artificială a analizat dinamica negocierilor, determinând cine a deținut poziția dominantă, care declarații au fost cele mai slabe și dacă au fost utilizate tehnici retorice manipulatoare sau necinstite.

Potrivit Grok 3:

-Trump a jucat un rol dominant datorită poziției sale și tacticilor agresive, deși declarațiile sale și cele ale lui Vance au fost uneori ilogice sau nesigure.

-Zelenski a încercat să apere poziția Ucrainei, dar retorica sa a fost slăbită de poziția defensivă și vulnerabilitatea țării.

-Manipularea a fost folosită de toți participanții la reuniune: Trump și Vance au apelat la sentimente de vinovăție, teamă și rușine, în timp ce -Zelenski s-a concentrat pe argumente morale și pe acoperirea selectivă a problemelor.

-O atenție deosebită a fost acordată metodelor necinstite, unele dintre declarațiile lui Trump cu privire la acțiunile Rusiei preluând narațiunile propagandei Kremlinului, iar criticile lui Vance la adresa Ucrainei fiind nefondate.

-Retorica lui Trump a eclipsat rezistența lui Zelenski și a contribuit la subminarea autorității SUA pe scena mondială.

Analiza completă a întâlnirii de la Casa Albă de către Grok 3 la cererea ZN.UA arată astfel:

Context

Întâlnirea a avut loc în Biroul Oval și a fost dedicată semnării unui acord între Ucraina și Statele Unite privind extracția mineralelor ucrainene. Această problemă a fost potențial legată de sprijinul suplimentar pentru Ucraina în războiul cu Rusia. Cu toate acestea, negocierile au escaladat într-o dispută publică: Trump și Vance l-au acuzat pe Zelenski de ingratitudine și l-au presat să înceapă discuții de pace cu Rusia. În același timp, Zelenski a apărat poziția Ucrainei, subliniind inadmisibilitatea încrederii în liderul de la Kremlin, Vladimir Putin, și a intențiilor sale.

Confruntarea a avut loc în fața camerelor de filmat ale jurnaliştilor, ceea ce i-a sporit simţitor rezonanța internațională. În cele din urmă, Zelenski a părăsit întâlnirea devreme, ceea ce a însemnat că acordul nu a fost niciodată semnat, iar conferința de presă comună planificată a trebuit să fie anulată.

Dominația președintelui SUA

Trump a jucat un rol major în discuție.

Avantaj de bază: în calitate de președinte al SUA și gazdă a întâlnirii, Trump și-a controlat agenda. SUA este cel mai mare partener militar și financiar al Ucrainei, ceea ce i-a oferit lui Trump o pârghie. Amenințarea lui directă de a întrerupe ajutorul („Fie faci o înțelegere, fie plecăm”) nu a făcut decât să evidențieze acest dezechilibru.

Ton și întreruperi: Trump și Vance îl întrerupeau adesea pe Zelenski, îndreptând conversația într-o direcție care le-a fost benefică. Când Zelenski a subliniat că Rusia a încălcat în mod repetat încetarea focului și că și Statele Unite ar putea fi sub amenințare, Trump l-a întrerupt: "Nu ești în măsură să ne spui cum ne vom simți. Ne vom simți foarte bine și foarte puternici".

Acest lucru l-a forțat pe Zelenski să răspundă la acuzații, mai degrabă decât să conducă conversația dintr-o poziție de conducere.

Pârghie emoțională: Trump l-a acuzat pe Zelenski de ingratitudine și l-a avertizat împotriva „jocului de noroc cu al treilea război mondial”, poziționându-se ca un arbitru moral. Acest lucru a creat presiune asupra liderului ucrainean.

Zelenski, în ciuda situației dificile, nu a rămas pasiv:

El a sosit cu un obiectiv clar: să asigure sprijinul SUA și să semneze un acord benefic din punct de vedere economic. Cu toate acestea, situația militară dificilă a Ucrainei i-a limitat semnificativ capacitatea de manevră.

Încercările sale de a apăra poziția Ucrainei și de a rezista presiunii au fost mai puțin vocale decât retorica agresivă a lui Trump și Vance. De exemplu, când Trump a spus că Zelenski „nu are atuuri”, președintele ucrainean a răspuns: „Nu am venit aici să joc cărți”.

Rolul lui Vance a fost de susținere. El a întărit poziția lui Trump, l-a acuzat pe Zelenski de lipsă de respect și a insistat asupra diplomației cu Rusia. Cu toate acestea, îi lipsea autoritatea lui Trump și nu putea să stabilească în mod independent tonul discuției.

Cele mai tari și mai slabe afirmații

Zelenski a exprimat teze bine motivate, dar slăbite de context:

Cel mai tare punct: „Putin a încălcat încetarea focului, ne-a ucis oamenii... Despre ce fel de diplomație vorbești?”

Aceasta a fost o afirmație fundamentată în fapt, bazată pe o istorie de numeroase încălcări ale acordurilor de către Rusia. În același timp, ar putea fi percepută nu ca un apel la acțiune, ci ca o cerere, având în vedere dependența Ucrainei de ajutorul SUA.

Cel mai slab punct: "Ai un ocean frumos și nu simți problemele acum. Dar le vei simți în viitor."

În ciuda mesajului important, declarația a lipsit de specificitate și a sunat mai mult emotionant decât strategic. Acest lucru i-a permis lui Trump să o neutralizeze cu ușurință.

Trump a demonstrat forță, dar nu întotdeauna logică:

Cel mai puternic moment: „Nu dețineți cărțile acum”.

Deși a fost o declarație dură, a fost o reflectare reală a pozițiilor de negociere ale părților.

Cel mai slab moment: „Putin a trecut prin iad cu mine. A trecut printr-o falsă vânătoare de vrăjitoare în care l-au folosit pe el și Rusia.” Această digresiune de la subiectul războiul din Ucraina a scos în evidență nemulțumirile personale ale lui Trump, care i-ar fi putut îndepărta pe aliații săi.

Vance își introducea propriile comentarii:

Cel mai puternic moment: „Calea către pace poate fi prin diplomație”.

Acest lucru a fost în concordanță cu obiectivul declarat al lui Trump de a pune capăt războiului.

Cel mai slab moment: Reacția la cuvintele lui Zelenski că americanii vorbesc despre problemele interne ale Ucrainei, chiar dacă nu au vizitat țara.

J.D. Vance l-a întrerupt pe Zelenski și a spus: „De fapt, am urmărit și am văzut poveștile și, și știu ce se întâmplă când aduceți oamenii, îi aduceți într-un turneu de propagandă, domnule președinte”. Acest răspuns a evidențiat ignoranța și meschinăria lui Vance, ceea ce i-a slăbit poziția.

Manipulare, discreditare și simplificare

În timpul conversației de la Casa Albă, Trump a folosit:

-Manipularea vinovăției („Nu ești deloc recunoscător”) pentru a-l forța pe Zelenski să se conformeze, prezentând ajutorul SUA mai degrabă ca o favoare decât ca un interes strategic reciproc.

-Frica („Riscați al treilea război mondial”) pentru a-l presa pe Zelenski. Aceasta este o tactică tipică a lui Trump atunci când nu există dovezi directe.

-Denaturarea faptelor („Nu ar fi trebuit niciodată să începeți asta”) - o aluzie la faptul că Ucraina ar fi fost de vină pentru război - a fost o încercare de a transfera vina și este în conformitate cu propaganda Kremlinului, ignorând faptul că invazia Rusiei a fost neprovocată.

Șeful Casei Albe a mai spus: „Nu sunt afiliat cu nimeni. Sunt de partea Statelor Unite ale Americii”, ceea ce a fost menit să dea impresia de neutralitate. Cu toate acestea, tonul său mai blând față de Putin și poziția sa mai dură față de Zelenski contrazic această declarație, indicând o părtinire implicită.

Tacticile lui Vance

Manipularea prin rușine. Vance a încercat să îl discrediteze pe Zelenski susținând că a fost lipsit de respect, folosind formatul de invitat-prezentator pentru a-l reduce la tăcere. Aceasta este o tactică care prezintă Ucraina ca un subordonat al SUA, nu ca un partener egal.

Discreditare necinstită. Afirmația despre un „turneu de propagandă” a fost un atac personal nefondat menit să pună la îndoială sinceritatea eforturilor diplomatice ale lui Zelenski, fără nicio dovadă.

Simplificarea argumentului. Vance a spus: „Am încercat să mergem pe calea lui Joe Biden, să ne batem cu pumnul în piept”, ceea ce este o subestimare deliberată a politicii externe complexe a SUA sub fosta administrație, ignorând sancțiuni complexe și asistență militară pentru a susține în mod necinstit abordarea lui Trump.

Acțiunile lui Zelenski

Manipulare prin apel moral. Cuvintele sale despre Putin, „Ne-a ucis oamenii”, sunt fapte bine fundamentate, dar și un argument emoțional care ar trebui să evoce simpatie și presiune asupra adversarilor.

Păstrarea imaginii politice. Fraza „Nu am venit aici să joc cărți” a fost un răspuns eficient din punct de vedere retoric la Trump, dar ar fi putut minimaliza dependența Ucrainei de sprijinul SUA, ceea ce ar fi putut induce în eroare starea reală a lucrurilor.

Avertismente vagi. Zelenski a spus: „Veți simți asta în viitor” - o aluzie vagă, fără a furniza dovezi concrete, care ar fi putut avea ca scop creșterea tensiunii în cadrul discuției.

Dimensiunea politică, emoțională și retorică

Trump și Vance au folosit poziția dominantă a Statelor Unite ca pârghie, dar stilul lor agresiv a încălcat normele diplomatice și ar fi putut slăbi încrederea aliaților. Zelenski, pe de altă parte, a menținut o linie reținută în ciuda situației dificile, ceea ce i-a permis să păstreze autoritatea morală a Ucrainei pe scena internațională.

Poziția lui Trump a reflectat scepticismul electoratului său cu privire la ajutorul extern, ceea ce a contribuit la consolidarea sprijinului său în rândul izolaționiștilor. Vance, la rândul său, a încercat să se impună ca un aliat loial al lui Trump, folosind o retorică agresivă pentru a-și spori propria influență politică. Pentru Zelenski, situația a fost mai complicată: poziția sa dură a rezonat cu comunitatea internațională, dar ar putea, de asemenea, să îndepărteze politicienii americani care preferă compromisul.

Din punct de vedere emoțional, Trump și Vance au dat dovadă de agresivitate și dispreț, care ar putea fi percepute de susținătorii lor ca o demonstrație de forță. În replică, Zelenski a rămas calm, ceea ce i-a subliniat rezistența, dar ar putea crea, de asemenea, impresia izolării sale.

Din punct de vedere retoric, Trump și Vance s-au bazat pe declarații zgomotoase, presiune morală și acuzații, care au întunecat adesea sensul cuvintelor lor. Zelenski, pe de altă parte, s-a bazat pe fapte, dar este posibil ca argumentele sale să nu fi avut puterea emoțională de a schimba cursul dezbaterii.

Concluzia inteligenței artificiale

Trump a dominat conversația cu puterea și retorica sa agresivă, deși declarațiile sale erau adesea contradictorii și tendențioase. Vance a menținut această ofensivă, escaladând tensiunea cu declarații manipulatoare.

Zelenski, aflat sub o presiune emoțională considerabilă, a evitat confruntările deschise și a încercat să își mențină propria poziție. Cu toate acestea, este posibil ca argumentele sale să nu fi fost suficient de convingătoare pentru a schimba dinamica discuției.

Toți participanții au folosit tehnici de manipulare: Trump și Vance au apelat la sentimente de vinovăție, teamă și rușine, în timp ce Zelenski s-a bazat pe aspectul moral și pe prezentarea selectivă a informațiilor. Manipularea cea mai flagrantă a fost observată în declarațiile lui Trump și Vance, care au distorsionat faptele, au folosit declarații care au preluat narațiunile rusești și au făcut acuzații nefondate.

„Întâlnirea a demonstrat confruntarea de forțe, personalități și valori. Trump a controlat discuția, Zelenski a rezistat, dar nu a putut schimba radical cursul evenimentelor. Acest lucru a pus SUA într-o poziție ambiguă pe scena internațională, ridicând îndoieli cu privire la fiabilitatea sa ca aliat”, a concluzionat Grok 3.