UE și Comisia Europeană au partea lor de vină pentru că Rusia și-a extins influența în Balcani, crede Corina Stratulat, șeful Programului European de Politică și Instituții de la Bruxelles.

Pe zi ce trece Rusia este tot mai prezentă în regiunea Balcanilor și provoacă dezechilibre și tensiuni în zonă. Ofensiva ideologică și nu numai a Kremlinului în statele din Balcani nu a fost suficient contracarată de la Bruxelles, consideră Corina Stratulat. Senior Policy Analyst și șeful Programului European de Politică și Instituții de la Bruxelles, Corina Stratulat are o activitate ce se concentrează pe evoluțiile instituționale ale Uniunii Europene și pe extinderea către Balcani.

Corina are un doctorat în Studii Europene Contemporane de la Universitatea Cambridge și un doctorat în Științe Politice și Sociale de la Institutul Universitar European, Italia, iar principalele sale interese de cercetare includ politica comparativă din Europa Centrală și de Est, integrarea în Uniunea Europeană a Balcanilor și politica de extindere.

Unde greșește Uniunea Europeană

Cei mai mulți experți cad de acord asupra faptului că Rusia capătă pe zi ce trece tot mai multă influență în Balcani, dar foarte puțini îndrăznesc să răspundă și la întrebarea, firească de altfel, cum s-a ajuns în această situație. Departe de a demoniza Europa, Corina Stratulat dă dovadă de curaj atunci când vorbește deschis, pentru „Adevărul”, despre greșelile Uniunii Europene care au deschis calea Rusiei spre Balcani. Iar vorbele ei conțin și avertismentul unui expert care spune că Europa trebuie să găsească de urgență o modalitate pentru a împiedica politica vicleană a Moscovei, care produce deja unele fisuri pe continent.

Acest lucru înseamnă că Bruxelles-ul trebuie să acorde o atenție sporită Balcanilor și să recupereze întârzierile negocierilor cu unele state din zonă. Totuși, Corina Stratulat este optimistă și nu crede că în viitorul apropiat ar putea izbucni un nou conflict armat în Kosovo.

„În general, un lider trebuie să fie mereu și umil și modest pentru a admite că nu le știe pe toate, pentru a recunoaște că războiul este întotdeauna posibil, acordurile pot eșua și alții pot avea puncte de vedere diferite asupra acelorași lucruri. Un lider trebuie să fie suficient de modest că să se pregătească pentru surprize, indiferent cât de puțin probabile ar părea ele, și pentru a reevalua constant situația pe măsură ce apar noi informații, de explu crize, evenimente etc. Uniunea Europeană are multe calități, virtuți și talente, dar modestia nu este tocmai punctul ei forțe. Este o «slăbiciune» care ar trebui remediată pe viitor”, spune Corina Stratulat.

Ea reamintește și că tensiunile recente din Kosovo, impasul din Bosnia și atitudinea necooperanta a Serbiei nu sunt în sine nimic nou. În opinia sa, ele amintesc iar că Uniunea Europeană nu deține încă soluții și răspunsuri despre cum să consolideze democrația și cum să facă față tendințelor autocratice în regiune. Totodată, Bruxelles-ul trebuie să găsească soluții ca să rezolve probleme de stat și bilaterale în regiune și să reconcilieze societățile multietnice din Balcani, distruse de război.

„Deși abordarea Uniunii a evoluat mult în ultimii ani după extinderea spre Europa Centrală și de Est, devenind din ce în ce mai strictă și complexă în ceea ce privește procedurile și condițiile impuse țărilor care vor să devină membre, probleme ca cele mentinate mai sus rămân de actualitate. Evaluariile Comisiei (adică rapoartele pe țară) confirmă în mod repetat aceste puncte oarbe, slabe ale conditionalitatii de aderare. Cu cât aceste probleme devin mai proeminente - de exemplu când apar episoade ca cele din nordul Kosovo acum sau când Vucic refuză cu încăpățânare să se alinieze la sancțiunile UE contra Rusiei - și încep să influențeze procesul de extindere, cu atât lipsa de răspunsuri devine mai evidentă”, atenționează experta.

Cea mai mare amenințare: riscul pierderii credibilității

Dacă Uniunea Europeană și Comisia Europeană nu vor găsi soluții pentru a contracara aceste probleme și pentru a reduce influența Rusiei în Balcani, există noi și noi riscuri. Aici pot fi incluse și riscurile ca tot mai multe state aflate pe calea spre integrarea în Uniunea Europeană să devieze pe parcurs de pe traseu. O astfel de dinamică maschează lipsa unei viziuni clare și credibile pentru angajamentul Uniunii cu aliații săi din Balcani, e avertismentul ei.

„Mai mult, toate aceste probleme și manifestările lor mai recente amintesc de riscurile unui angajament UE față de Balcani care își pierde credibilitatea și astfel și puterea de a transforma aceste țări. Frecvența cu care statele membre intervin și deraiază procesul, deseori ignorând avizul Comisiei Europene, a crescut de-a lungul anilor. Problema nu este că țările membre intervin – e normal să o facă într-un dosar interguvernamental. Ideea este că o fac în ciuda unor standarde și proceduri convenite privind extinderea și pe baza unor considerente care de multe ori sunt legate de propria lor political internă și nu de progresul real din regiune. Asta înseamnă că țările care aspiră să adere pot fi blocate chiar și atunci când condițiile stabilite au fost îndeplinite, iar aici avem un exemplu celebru: cazul Macedoniei de Nord în ultimii 17 ani, mai întâi din cauza Greciei și mai recent al Bulgariei. În prezent, putem face referință aici și la întârzierea acordului privind liberalizarea vizelor pentru Kosovo. O astfel de dinamică maschează lipsa unei viziuni clare și credibile pentru angajamentul Uniunii cu aliații săi din Balcani. Drept rezultat, frustrarea regiunii cu UE și cu un proces care nu pare să ducă nicăieri crește, împingând țările balcanice să caute alternative pragmatice în coaliții regionale și cu alte puteri (acestea din urmă având interese care nu se potrivesc tocmai cu cele ale UE”, subliniază experta.

Ce e de făcut

Războiul din Ucraina a alimentat în ultima vreme un sentiment de urgență în a regândi angajamentul UE cu vecinătatea sa. Însă discuțiile pe acest subiect amestecă idei pentru a crea o comunitate (geo)politică europeană de aliați care să confrunte împreună nouă realitate de securitate cu propunei de revigorare a procesului de extindere UE, spune Corina Stratulat.

„Aceste două subiecte trebuie tratate separat. Summitul de la Praga în octombrie ar putea ajută să clarifice idea cu comunitatea (geo)politică avansată de Emmanuel Macron și Charles Michel. În ceea ce privește extinderea UE, orice (nouă) revizuire a procesului ar trebui legată de capacitatea de a oferi soluții la chesiunile dificile mai sus menționate, de exemplu . normalizarea relațiilor Belgrad-Priștina, impasul din Bosnia, persistența liderilor autocrati în regiune. Pe astfel de lucruri ar trebui să se concentreze orice potențiale îmbunătățiri; pentru că o nouă metodă ca atare există deja din 2020 și nu a fost încă aplicată și testată din cauza întârzierilor în deshiderea negocierilor de aderare cu Macedonia de Nord și Albania. În sfârșit, trebuie ținut cont de faptul că până la urmă nicio reforma a procesului de extindere și niciun proces, oricât de riguros și eficient, nu va putea înlocui lipsa voinței politice a statelor membre de a extinde Uniunea și a avea o viziune de neclintit asupra unui viitor comun. Numai când aceste aspecte vor fi remediate, UE va fi pregătită pentru orice eventualitate nedorită în regiune și își va putea consolida spațiul politic și de securitate”, punctează Corina Stratulat.