Grecii investighează uriașe viramente rusești către călugări de la Muntele Athos
Autoritatea pentru Combaterea Spălării Banilor din Grecia desfășoară o anchetă cu privire la transferuri suspecte de bani din străinătate către conturi individuale ale unor călugări de la Muntele Athos. Această anchetă s-a desfășurat fără prea mult tam-tam în ultimul an, însă cazul a luat o nouă turnură după începerea războiului din Ucraina și aplicarea de sancțiuni de către Occident unor persoane fizice și juridice care au legături cu Kremlinul și care în mod tradițional păstrează legături strânse cu Sfântul Munte, transmite Kathimerini, citată de Rador.
O sursă care cunoaște bine acest caz dezvăluie că sunt cel puțin 20 de tranzacții considerate suspecte în ultimele douăsprezece luni, fiind în curs de cercetare. Este vorba despre rulaje de sume mari de bani de la bănci și companii de transfer de capitaluri din străinătate, banii ajungând nu în conturile mănăstirilor care în trecutul recent au primit vizite de la înalți oficiali ruși, ci în conturile individuale ale unor călugări de la Muntele Athos.
Surse competente au explicat că tranzacțiile respective au fost considerate suspecte de către instituțiile financiare grecești, în principal pentru că implicau transferuri de sume neobișnuit de mari, în valoare de zeci sau chiar sute de mii de euro. Într-un caz, a fost depistat un virament care depășește un milion de euro, ancheta ducând însă la concluzia că banii erau destinați finanțării unei activități misionare în Africa.
Surse cunoscătoare ale acestei probleme confirmă că majoritatea transferurilor de bani investigate implică fonduri provenite din Rusia și că banii transferați în conturile călugărilor nu provin de la persoane juridice sau fizice pentru care, din luna februarie, au intrat în vigoare sancțiuni din cauza războiului. Unul dintre scenariile analizate este că rușii bogați au ales să-și scoată banii din Rusia cu ajutorul călugărilor de la Muntele Athos pentru a-și salva capitalurile în cazul prăbușirii instituțiilor financiare din țara lor sau chiar în eventualitatea confiscării capitalurilor lor de către Kremlin din cauza războiului.
Din același motiv se pare că mai mulți ruși au cumpărat sau și-au exprimat interesul de a cumpăra imobile în Grecia în ultimele luni.
„Nu au apărut dovezi în măsură să confirme pe deplin informațiile potrivit cărora tranzacțiile ar face parte dintr-un efort mai larg și organizat de infiltrare a Rusiei la Muntele Athos”, spune o sursă competentă. „Aceste eforturi s-au manifestat în principal prin mediul de afaceri, dar și prin cercuri politice”, adaugă sursa, referindu-se la recentele informații din partea serviciilor secrete americane cu privire la transferul din Rusia a 300 de milioane de dolari către partide și politicieni din Europa din anul 2014 încoace.
Nu a trecut neobservată nici inițiativa Ministerului Protecției Civile de a transforma, în urmă cu câteva luni, fosta secție de poliție Kareia (capitala administrativă a Muntelui Athos n.trad.) în Direcție de Poliție. Chiar dacă această măsură a fost pusă de unii în legătură cu îngrijorarea autorităților elene – și nu numai – cu privire la posibila prezență și acțiune a unor cetățeni ruși la Muntele Athos, oficialii Ministerului Protecției Civile care au fost întrebați în acest sens au pus acest demers exclusiv pe seama criteriilor de ierarhizare din cadrul poliției.
De altfel, ruptura produsă în primăvara anului 2021 între Patriarhia Ecumenică de la Constantinopol și Biserica Ortodoxă Rusă și, apoi, războiul din Ucraina au avut ca rezultat o scădere semnificativă a numărului de ruși care vizitează Sfântul Munte, cel puțin conform unor surse care cunosc acest subiect.
În afară de capitalurile de proveniență rusească, există și viramente de bani către călugări de la Muntele Athos care se află sub microscopul Autorității pentru Combaterea Spălării Banilor și care au fost efectuate de persoane din țări balcanice, în principal Serbia, România și Bulgaria. Anchetatorii Autorității nu pot exclude posibilitatea că ar fi vorba de bani din activități ilegale și de o încercare de a-i legaliza sub formă de donații către călugări de la Sfântul Munte.
Totuși, informațiile dezvăluite recent cu privire la o anchetă a Oficiului European de Luptă Antifraudă (OLAF) la trei mănăstiri de la Muntele Athos au fost dezmințite în cursul săptămânii trecute de un oficial european competent. Informațiile de la Bruxelles arată că OLAF s-a ocupat, într-adevăr, în trecut de rulajele de capitaluri rusești către o mănăstire de la Muntele Athos, însă ultima investigație a fost finalizată în 2014 și nu are legătură cu situația actuală.
Sursa: Kathimerini / Rador/ Traducerea: Carolina Ciulu
