Audierea cu uşile închise a comisiei ţinută săptămâna trecută a fost convocată după ce liderul partidului socialist de opoziţie PASOK a depus o plângere la procurorii instanţei supreme în legătură cu o tentativă de spionare a telefonului său mobil cu un software de supraveghere.
Liderul PASOK Nikos Androulakis a depus plângerea pe fondul îngrijorării crescânde printre oficialii Uniunii Europene cu privire la comercianţii de programele spion şi utilizarea de software-uri de supraveghere.
În şedinţa din 29 iulie, Panagiotis Kontoleon, şeful serviciului de informaţii EYP, a afirmat în faţa comisiei pentru instituţii şi transparenţă a parlamentului că serviciul său l-a spionat pe Thanasis Koukakis, un jurnalist financiar ce lucrează pentru CNN Grecia, au declarat pentru Reuters doi parlamentari prezenţi la audiere.
„El a recunoscut absolut supravegherea”, a spus unul dintre parlamentarii prezenţi la audiere miercuri citat de Reuters, refuzând să fie identificat deoarece reuniunea a fost privată.
Kontoleon a refuzat să comenteze când a fost contactat de Reuters.
Purtătorul de cuvânt al guvernului, Giannis Oikonomou, a declarat pentru Reuters că autorităţile elene nu folosesc programe de spionaj şi nu fac afaceri cu companiile care le vând.
„Guvernul nu are nimic de ascuns şi a făcut apel la justiţie să investigheze amănunţit cazurile”, a spus el.
„Fără a trece la tehnofobie extremă, asemenea programe malware reprezintă o ameninţare şi trebuie abordate eficient”, a adăugat el.
Serviciile de spionaj din democraţii se confruntă cu o presiune constantă pentru a fi mai transparente, inclusiv din partea legislatorilor care încearcă să prevină abuzurile, alături de preocuparea publicului faţă de supraveghere de către autorităţi şi, în unele ţări, nevoia agenţiilor de a-şi face munca cunoscută pentru a lărgi căile de recrutare.
Dar agenţiile afirmă că echilibrează mult aceste cerinţe cu nevoia de discreţie, argumentând că o mare parte din munca lor pentru a-şi menţine ţările în siguranţă ar trebui să rămână clasificată pentru a proteja sursele, notează Reuters.
Anul trecut, când acuzaţia a fost făcută publică de media elene, partidul de stânga SYRIZA, cel mai mare partid de opoziţie din Grecia, a cerut convocarea comisiei parlamentare pentru a analiza chestiunea.
Solicitarea sa a fost respinsă de preşedintele comisiei. Dar după ce Androulakis a depus plângerea la procurori la sfârşitul lunii iulie, a fost acceptată solicitarea atât din partea SYRIZA, cât şi a PASOK de convocare a comisiei şi a urmat o audiere.
SYRIZA i-a cerut oficial prim-ministrului să facă lumină în ambele cazuri despre care afirmă că implică utilizarea software-ului de supraveghere Predator, invocând probleme majore pentru democraţie şi dreptul la viaţă privată al cetăţenilor.
Programele spion Predator pot extrage parole, fişiere, fotografii, contacte şi activa camera şi microfonul unui telefon, permiţând supravegherea conversaţiilor din apropiere.
La audiere, şeful EYP, Panagiotis Kontoleon, care raportează direct prim-ministrului, a notat că EYP îşi îndeplineşte munca nu numai pe baza propriilor informaţii, dar uneori după sfaturi sau solicitări din partea serviciilor de informaţii străine, au declarat cele două surse.
UE consideră utilizarea programelor spion împotriva jurnaliştilor inacceptabilă.
Jurnalistul Koukakis, a cărui activitate a inclus investigaţii despre infracţiuni financiare, rămâne nedumerit de ce a fost spionat: „Sunt surprins că domeniile pe care le acopăr în calitate de reporter, politica economică şi sistemul bancar, pot fi o ameninţare la adresa securităţii naţionale”, a declarat el pentru Reuters.
