Godină a fost la protestele de duminică: „Acolo erau oameni cu un anumit nivel de inteligenţă, nu nişte dobitoci”
Poliţistul Marian Godină a fost la protestul de duminică din Braşov din convingere. Cel puţin aşa a anunţat acesta într-o postare pe pagina sa de Facebook. Celebrul poliţist a subliniat printre altele că la protestul pe Legile Justiţiei au mers „oameni cu un anumit nivel de inteligenţă, nu nişte dobitoci”.
Redăm mai jos textul de pe pagina de Facebook a lui Marian Godină:
M-a întrebat azi cineva de ce am mers la protestul din Brașov. I-am răspuns simplu, neavând prea mult chef de conversații pe tema asta și nelăsându-i prilej de a o dezvolta, nedorind să încerc să-i schimp părerile: din convingere!
Am mai fost la unele proteste, tot din convingere, și am stat acasă când au avut loc altele, tot din convingere.
Ce am observat și mi se pare paradoxal la protestele care au loc în perioada asta este că la ele participă cu preponderență oameni care duc un trai cât de cât decent, iar unii din criticii lor cei mai acerbi sunt cei care abia își duc zilele din cauza sărăciei.
Mi s-a confirmat asta și alaltăieri seară, atunci când a trecut pe lângă masa de protestatari un bărbat îmbrăcat ca de la ghenă, cu o plasă de rafie jerpelită într-o mână și cu un bidon gol în care sigur nu fusese apă minerală, în cealaltă mână. Fără să se oprească, s-a uitat spre grup și a ținut să precizeze: "Mergeți, bă, la muncă și lăsați prostiile, sunteți nemunciți, d-aia umblați pe străzi."
Mi-a plăcut mult că nimeni nu a considerat necesar a-i da o replică, fapt ce denotă că acolo erau oameni cu un anumit nivel de inteligență, nu niște dobitoci care ar fi cășunat pe sărmanul om să-i încarce niște pumni pentru a-i schimba ideile.
Mi-a rămas scena asta în minte, gândindu-mă că masa aia de oameni stătea în frig pentru ca alții să nu mai îmbătrânească exact ca acel om complet plafonat, mulțumit că are unde să plece dimineața cu ceva merinde într-o gamelă de aluminiu, resemnat cu gândul că unii au bani mulți pentru că fură, ba chiar considerând că unii au dreptul ăsta de a fura, dar recunoscător că își poate duce și el traiul de pe o zi pe alta, cu plasa de rafie jerpelită într-o mână și cu "apa minerală" în cealaltă.
Tot ce am scris mai sus aș putea rezuma într-o întrebare pe care o pune mai tot timpul un prieten de-al meu, atunci când vine vorba despre asta și care sună, în limbajul lui plastic, cam așa: "cum **** *** se face că unii rupți în c*r de foame iau apărarea unora care au ajuns să aibă milioane de euro furând tocmai de la ei?"
