Cunoscut ca denunțător la DNA, alături de Alina Petre, fost noră a lui Virgil Măgureanu, al elitelor politice și financiare din România, Florin Ghiulbenghian face un nou denunț, de data asta public.

El vorbește despre relațiile pe linie masonică, Ghiulbengian fiind fost mason, ale judecătorului Înaltei Curți de Casație și Justiție Iulian Dragomir. Cel care a anulat mandatele de arestare ale Filierei Evreiești...

“Judecatorul mason Iulian Dragomir a facut parte din conducerea Marii Loje Nationale din Romania, in calitate de presedinte al unei structuri numite Curtea Suprema de Justitie Masonica. In declaratiile sale de interese nu apare mentionata apartenenta la Asociatia MLNR.

De asemenea, Iulian Dragomir este, alaturi de procurorul-sef Mihai Gheorghe, unul dintre judecatorii extrem de apropiati de grupul de interese coordonat de Daniel Moldoveanu, fost consilier prezidential si coordonator al Comunitatii Nationale de Informatii in timpul celor doua mandate de presedinte ale lui Traian Basescu. Din pozitia sa de la ICCJ, avand acces la informatii privind masurile de urmarire luate de SRI pe tematica de Siguranta Nationala, putea extrem de usor sa-si informeze fratii masoni si prietenii (cum ar fi, de exemplu, si Sorin Blejnar) cu privire la aceste aspecte. Nu spun ca ar fi facut asa ceva, dar la baza deciziei DNA de a solicita in Brasov mandatele de ascultare in Dosarul Nemes este posibil sa fi stat si temerea ca nu cumva acestea sa fie devoalate de judecatorul Iulian Dragomir dragilor sai prieteni si colaboratori”, scrie Forin Ghiulbenghian pe pagina sa de Facebook.

Cine e judecătorul care a anulat mandatele? El e ăla cu nașu-n suflet!

Iulian Dragomir este unul dintre magistraţii Înaltei Curţi abilitaţi să emită mandate de siguranţă naţională (MSN) la cererea SRI. Numele lui a fost invocat în mai multe dosare de corupţie precum cel al judecătoarelor şpăgare sau cel al fostului senator PSD Cătălin Voicu. Potrivit unor interceptări din dosarul lui Sorin Blejnar, este prieten cu fostul şef al Fiscului de pe vremea PDL, pentru care acum procurorii DNA cer 15 ani de detenţie în dosarul soţilor Nemeş.

Prieten cu Blejnar

Magistratul Iulian Dragomir a fost interceptat într-unul dintre dosarele fostului şef al Fiscului de pe vremea PDL-ului, Sorin Blejnar.

“Judecător Iulian Dragomir, ICCJ: Am onoarea, excelenţă, să trăiţi, cu mare respect. Un minut cu un prieten al domniei voastre şi al naşului domniei voastre. Nu sunt prietenul naşului mai degrabă decât prietenul finului, pentru că suntem amândoi… unui naş comun al nostru. 
Sorin Blejnar: Am înţeles, am înţeles.
Iulian Dragomir: Da, el e naşul nostru şi-n sufletul nostru. Prin Bucureşti, prin republica noastră sau prin alte…?
Sorin Blejnar: Sunt aici, sunt prin Bucureşti “, este interceptarea dintre judecătorul Dragomir şi fostul şef al Fiscului, Sorin Blejnar, aflată la dosarul Motorina, trimis în judecată în 2012.

Numele judecătorului Dragomir a apărut şi în dosarul  judecătoarelor acuzate de corupţie

Magistratul ICCJ a fost audiat ca martor în dosarul judecătoarelor de la Curtea de Apel Bucureşti, Viorica Dinu şi Antonela Costache, acuzate de luare de mită.

Potrivit rechizitoriului din acest caz, judecătoarea Viorica Dinu se lăuda în faţa intermediarilor spăgii că are acces şi la magistraţi de la Înalta Curte şi a lăsat să se înţeleagă că ar putea interveni pe lângă aceştia pentru a obţine soluţii favorabile. În acest context a pronunţat numele judecătorului “Iulică” sau “Iulian”:

“În cazuri izolate, Dinu Viorica s-a prevalat în cadrul grupului infracţional organizat din care făcea parte şi de pretinsa sa influenţă asupra unor judecători de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Secţia penală (…)

Mai mult, inculpata Dinu Viorica s-a angajat să facă demersuri  de intervenţie, în beneficiul unuia dintre „clienţi”, inculpatului Petre Daniel Costel, pe lângă judecătorul „Iulică” de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (…)

Privitor la acelaşi dosar, a „vorbit cu Iulian (din ansamblul discuţiei, a reieşit că acesta este judecător la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie). Referitor la acelaşi judecător, inculpata Dinu Viorica a susţinut „… el îşi urmăreşte rezolvările, asta… ascensiunea şi nu ştii ce! Da’ … Măi, cred că şi-a făcut plinu’! Nu-l mai tentează”, se menţionează în rechizitoriul judecătoarelor acuzate de corupţie.

În iulie 2013, când rechizitoriul celor 2 judecătoare a ajuns la instanţă si a devenit public, magistratul Iulian Dragomir a declarat presei:

“Nu am nici o legătură cu persoanele indicate (…) în condiţiile în care nu ne-am văzut de foarte mulţi ani“, a precizat judecătorul Iulian Dragomir.

Judecătorul Dragomir, cunoştinţă a senatorului corupt Cătălin Voicu

În 2010, magistratul ICCJ a fost audiat ca martor şi în dosarul fostului senator PSD, Cătălin Voicu, condamnat apoi la 7 ani pentru corupţie.

Judecătorul Dragomir a declarat în fata procurorilor DNA:

”L-am cunoscut pe Cătălin Voicu la sfârşitul anului 2002, când ocupam funcţia de vicepreşedinte al Tribunalului Municipiului Bucureşti. L-am întâlnit pe Cătălin Voicu cu ocazia unor mese festive organizate de magistraţi sau ofiţeri superiori din Poliţie, dar nu îmi amintesc exact cine anume mi-a făcut cunoştinţă cu el, cu siguranţă însă un procuror sau un politist.

Cred că în 2002 sau 2003 l-am revăzut pe Cătălin Voicu de circa cinci sau şase ori, doar cu ocazia unor mese festive la care fusesem şi eu invitat.

Între 2004 şi 2006, timp în care am fost la Oficiul Naţional pentru Prevenirea şi Combaterea Spălării Banilor nu am mai avut nicio întalnire cu Cătălin Voicu şi nici acesta nu a mai căutat să mă contacteze, direct sau indirect.

La data de 1 iulie 2007, am fost promovat în funcţia de judecător la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi îmi amintesc că, după promovare, Cătălin Voicu m-a contactat telefonic şi m-a felicitat. Nici în 2007 nu m-am văzut cu acesta. În anul 2008 l-am văzut o dată, la o masă la restaurantul Select.

În toamna lui 2009, am primit un telefon de la Cătălin Voicu în contextul în care în primavara aceluiaşi an dispusesem nişte măsuri pe Legea siguranţei naţionale, care îl vizau. I-am răspuns la telefon lui Cătălin Voicu din motive strict profesionale, legate de măsurile dispuse. Cătălin Voicu mi-a spus că a auzit că aş avea probleme de sănătate şi-mi recomanda să îmi văd de sănătate. S-a exprimat astfel: ”Vă fac recomandarea să vă vedeţi de sănătatea dumneavoastră”. Acest mesaj m-a surprins foarte tare şi l-am interpretat fie prin prisma faptului că autorizasem măsuri care îl vizau, fie prin prisma faptului că eram înscris, alături de doamna judecător Lidia Bărbulescu şi alţi colegi magistraţi, pentru a ocupa funcţia de preşedinte al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Nu ştiu de unde avea Cătălin Voicu informaţia că aş avea o problemă de sănătate, dar reţin foarte bine că după ce mi-a făcut la telefon acea recomandare, mi-a spus că se află la restaurantul Marshall şi, dacă doresc, să trec şi eu pe acolo. Din curiozitate, m-am dus la restaurantul respectiv şi acolo Cătălin Voicu mi-a spus că nu e cel mai potrivit moment în care m-am înscris în cursă pentru şefia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, că puteam să mai aştept. Eu i-am răspuns că este opinia mea personală şi că îmi voi vedea în continuare de drum. Cătălin Voicu avea un mod de exprimare insidios, pretinzând că ştie foarte multe de concursul la care urma să particip. S-a exprimat, de asemenea, că el nu îmi dă nicio şansă în ocuparea acelei funcţii pentru care candidam.

În dimineaţa concursului pentru şefia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Cătălin Voicu m-a contactat telefonic, iar eu i-am zis că tocmai atunci trebuie să intru să îmi susţin proiectul de candidat. Atunci Cătălin Voicu mi-a spus că îmi transmite încă o dată că pot să mai am răbdare, în sensul de a nu participa în acel concurs. Mi-a închis telefonul fără a-mi ura succes. După aceea nu m-am mai întalnit cu Cătălin Voicu şi nici nu mi-a cerut vreodată să intervin într-un dosar”, a declarat judecătorul ICCJ Iulian Dragomir în faţa procurorilor DNA fiind audiat ca martor în dosarul fostului senator condamnat pentru corupţie.

Ascensiune rapidă

Potrivit CV-ului, judecătorul Iulian Dragomir a avut o ascensiune foarte rapidă în carieră. În numai 5 ani a ajuns de la vicepreşedinte al Tribunalului Bucureşti la Curtea de Apel Bucureşti, unde a devenit vicepreşedinte, ca în 2007 să fie promovat la ICCJ, unde este unul dintre magistraţii care emit mandate de siguranţă naţională la cererea SRI, prin intermediul procurorului general.

Cine sunt miliardarii israelieni şi de ce sunt anchetaţi în România

Omul de afaceri israelian stabilit la Geneva, Benjamin Steinmetz, este considerat cel mai bogat evreu şi unul dintre cei mai bogaţi oameni din lume, locul 178 mondial, cu o avere estimată la 7,4 miliarde de dolari.

Este unul dintre investitorii proiectului minier de la Roşia Montana

Steinmetz au fost vizat de o anchetă a FBI, însă americanii nu au formulat acuzaţii direct la adresa lui, ci doar a unui director din compania miliardarului. În 2013, The New Yorker şi The Guardian au scris pe larg despre modul în care Beny Steinmetz a dobândit cel mai important zăcământ de fier din Guineea (cumpărând cu 167 de milioane de dolari, zăcăminte a căror valoare este estimată la peste 5 miliarde de dolari!) Acuzaţiile de corupţie din acest caz au dus la o anchetă a Departamentului de Justiţie al SUA şi a FBI, unul dintre directorii companiei fiind arestat.

Shimon Shevez este un fost ofiţer al armatei israeliene şi fost director de cabinet al premierului Yitzhak Rabin, între 1992 şi 1995. A devenit apoi consultant politic. Este CEO al RSLB, o companie deţinută împreună cu Yuval Rabin, fiul fostului premier israelian şi cu omul de afaceri Gil Berger. În anii 2000, a fost condamnat la doi ani de închisoare pentru corupţie în Israel, însă ulterior a fost achitat.

Tal Silberstein a fost consultant politic al foştilor premieri Adrian Năstase, Călin Popescu Tăriceanu, apoi al PDL şi al fostului preşedinte al României, Traian Băsescu.

Care a fost miza anulării mandatelor

Anularea mandatelor a venit în contextul în care israelienii erau dispuşi să colaboreze cu anchetatorii. Dacă mandatele de arestare în lipsă ar fi fost confirmate, miliardarii israelieni ar fi fost daţi în urmărire internatională. Aceasta le-ar fi putut produce cel puţin un real disconfort, dacă nu ar fi putut fi chiar prinşi. Mai ales în condiţiile în care cel mai bogat evreu, Benjamin Steinmetz, a fost vizat de o anchetă a FBI şi a Departamentului de Justiţie al SUA pentru afaceri cu zăcăminte de fier în Guineea. 

15 martie 2016: Curtea de apel Braşov a emis mandate de arestare în lipsă pe numele celor 4 israelieni

30 martie 2016: judecătorul Iulian Dragomir de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a anulat mandatele de arestare in contumacie.

Opiniile celor doi judecători faţă de această înlănţuire de evenimente

Ce spune judecătorul de la Braşov, care a emis mandatele de arestare în lipsă
Magistratul de la Braşov a constatat că citarea israelienilor s-a făcut cu respectarea atât a dispoziţiilor Codului de procedură penală, cât şi a Convenţiei europene de asistenţă judiciară internaţională în materie penală.

Puteau fi citaţi prin telefon!

Judecătorul braşovean a avut a abordare modernă a legislaţiei interne şi internaţionale în materie de citare.

“Potrivit dispoziţiilor celui de-al doilea Protocol adiţional la Convenţie, cererile de asistenţă judiciară internaţională şi actele judiciare pot fi transmise prin intermediul mijloacelor electronice de comunicaţie sau prin orice alt mijloc de comunicaţie, cu condiţia ca statul solicitant să transmită, în paralel, originalul cererii şi/sau actelor.

Prin urmare, şi potrivit Convenţiei, actele judiciare pot fi transmise prin intermediul mijloacelor electronice de comunicaţie, ceea ce este de înţeles, având în vedere evoluţia mijloacelor de comunicaţie din 1959 până în prezent.

Este absurd ca în cazul în care există date de contact care să permită citarea telefonică sau prin intermediul poştei electronice să se recurgă la citaţia scrisă, mai cu seamă în procedurile penale, care se desfăşoară cu celeritate”, a arătat judecătorul de la Braşov.

S-a respectat procedura de citare

“Dispoziţiile procedurale referitoare la citaţia scrisă se aplică doar atunci când nu se poate realiza citarea prin notă telefonică.

În plus, în cauză, alături de citarea prin notă telefonică, parchetul a realizat şi citarea prin corespondenţa electronică la adresa de e-mail comunicată de avocaţi inculpaţilor, cât şi prin cererea de asistenţă judiciară internaţională, inculpaţii având cunoştinţă de procesul penal ce se desfăşoară împotriva lor, dar refuzând se prezinte în faţa autorităţilor judiciare române, invocând reguli internaţionale, audierea prin videoconferinţă sau oferirea unor declaraţii notariale cu privire la acuzaţii şi solicitând totodată, garanţii că dacă se prezintă nu vor fi arestaţi preventiv”, a continuat judecătorul de la CA Braşov.

Inculpaţii nu pot impune reguli şi condiţii în anchetă

“Prezentarea inculpaţilor în faţa autorităţilor judiciare se realizează după regulile stabilite de către Codul de procedură penală şi în funcţie de agenda autorităţilor judiciare şi procedurile derulate, nu în funcţie de regulile stabilite de inculpaţi (…)

Este inacceptabilă o asemenea conduită, regulile procesual penale fiind aceleaşi pentru toţi inculpaţii, indiferent că sunt cetăţeni români sau străini”, a arătat judecătorul de la Braşov.

Ce spune magistratul de la ICCJ, care a anulat mandatele de arestare în lipsă

Judecătorul Iulian Dragomir de la Înalta Curte a invocat două motive pentru care a anulat mandatele de arestare în lipsă. El a considerat că procedura de citare a fost viciată şi că israelienii nu puteau fi arestaţi din moment ce nici ceilalţi inculpaţi din dosar, Remus Truică, aşa zisul prinţ Paul al României, Dan Andronic şi alţii nu au fost arestaţi preventiv, ci doar au fost plasaţi în arest la domiciliu sau control judiciar.

Citarea telefonică nu ar constitui un procedeu legal de încunoştiinţare

Spre deosebire de judecătorul de la Braşov, magistratul ICCJ a avut o abordare conservatoare a dispoziţiilor privind citarea şi a susţinut că inculpaţii nu pot fi citaţi prin mijloacele moderne de comunicare, respectiv telefon sau email, ci doar prin poştă în cadrul unei procedure de asistenţă judiciară internaţională.

“Judecătorul de drepturi şi libertăţi de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Secţia Penală constată că, din examinarea actelor existente la dosarul cauzei în raport de prevederile Convenţiei(Convenţia europenă de asistenţă judiciară în materie penală, adoptată la Strasbourg la 20 aprilie 1959 – n.r.), citarea telefonică nu constituie un procedeu legal de încunoştiinţare, partea citată telefonic neavând nicio certitudine că persoana care efectuează apelul telefonic este de fapt reprezentantul organului judiciar”, a arătat judecătorul ICCJ Iulian Dragomir în motivarea sa.

Magistratul ICCJ dă vina pe statul Israel

Deşi prin cererea de asistenţa judiciară din 17 decembrie a DNA Braşov, “autorităţile române au solicitat pe lângă comunicarea citaţiilor către inculpaţi şi restituirea dovezilor de comunicare,autorităţile străine nu s-au conformat acestei dispoziţii, la dosar neexistând dovezi că inculpaţii Tal Silberstein, Benjamin Steinmetz, Shimon Shevez şi Moshea Agavi au primit citaţii anterior datei de 28 ianuarie 2016 la care trebuiau să se prezinte în faţa organelor de urmărire penală.”

De ce adresa avocaţilor israelieni e doar în engleză şi nu şi în română

Judecătorul Iulian Dragomir a constatat că “organul de urmărire penală nu a depus la dosarul cauzei traducerea în limba română a notificării din data de 10 februarie (a avocaţilor israelieni  – n.r), acestea aflându-se la dosar numai în limba engleză, încălcându-se astfel dispoziţiile art. 12 Cod procedură penală”.

Nu puteau fi citaţi prin avocat

Judecătorul ICCJ a mai considerat că “datorită faptului că citarea prin intermediul Ministerului de Justiţie din Israel nu s-a realizat în condiţii de legalitate, citarea ulterioară prin intermediul avocatului nu se putea realiza”.

De ce Steinmetz şi Silberstein nu au fost citaţi ulterior prin email sau fax

Magistratul Iulian Dragomir le reproşează procurorilor că nu i-au citat din nou pe email sau fax pe Steinmetz şi Silberstein, deşi chiar el susţinea că inculpaţii nu pot fi citaţi prin intermediul avocatului, dacă citarea prin Ministerul israelian al Justiţiei nu ar fi fost îndeplinită legal.

“Pentru ceilalţi doi inculpaţi, Tal Silberstein şi Benjamin Steinmetz, nu s-a dispus o nouă citare, fie ea şi prin email sau fax la adresa avocatului ales, aceştia nefiind încunoştiinţaţi, în mod legal, în niciun moment cu privire la prezentarea în faţa organelor de urmărire penală.”

Sunt probe împotriva israelienilor

Judecătorul ICCJ a susţinut că “din materialul probator existent la dosarul cauzei rezultă suspiciunea rezonabilă că inculpaţii  Tal Silberstein, Shimon Shevez şi Benjamin Steinmetz ar fi săvârşit infracţiunile de care sunt acuzaţi”.

A invocat necesitatea unui tratament egal pentru inculpaţi şi a vrut să îi plaseze în arest la domiciliu sau control judiciar

Judecătorul Iulian Dragomir a apreciat “în raport de probele aduse în sprijinul acuzării, ca oportună luarea unei măsuri preventive faţă de inculpaţii (…)

Deşi s-ar impune luarea unei măsuri preventive, aceasta va fi analizată prin prisma egalităţii de tratament ce rezidă în prezenta cauză (…)

Se impune luarea faţă de inculpaţi a unor măsuri preventive mai puţin intruzive, respectiv arestul la domiciliu sau controlul judiciar (…)

Constată imposibilitatea luării măsurii arestului la domiciliu sau a controlului judiciar faţă de inculpaţii Tal Silberstein, Shimon Shevez şi Benyamin Steinmetz determinată de particularităţile obiective ale cauzei şi anume că aceştia au domiciliul în Israel şi nu au nici măcar o reşedinţă pe teritoriul naţional”, se arată în motivarea lui.

Distribuie Distribuie Comentarii