Sebastian Ghiță pare să fi ieșit la vînătoare de democrați americani: la fiecare videoepisod mai ”împușcă” unul, dintre cei parașutați de regimul Obama la București, în ultimii ani. După șeful stației CIA la București, astă seară a venit rîndul lui Mark Gitenstein să fie deconspirat, fie și indirect, drept unul dintre marii șmenari politico-economici care au făcut jocuri de vîrf la noi.

Într-o nouă înregistrare, Sebastian Ghiță a prezentat public, în premieră absolută, modul în care Laura Kovesi a fost numită la șefia DNA pentru primul mandat, în primăvara anului 2013.
Ghiță a relatat, astfel, că Florian Coldea l-a amenințat pe Victor Ponta, pe atunci premier, că dacă nu o propune pe Laura Kovesi la DNA, se va anula vizita programată cîteva luni mai tîrziu în SUA, unde ar fi urmat să se întîlnească cu Joe Biden și, foarte posibil, cu Barack Obama (lucru care nu s-a mai realizat, din alte motive).

Victor Ponta a cedat și a acceptat să o propună, pe 3 aprilie 2013, pe Laura Kovesi – din poziția de ministru interimar al Justiției, pe care o preluase în martie -, care a devenit, astfel, șefa DNA.

Pînă în ultima clipă, supus unor presiuni și acuzații din partea lui Crin Antonescu că ar intenționa să o propună pe Kovesi, amenințat chiar cu ruperea USL, Ponta a negat că ar avea de gînd acest lucru.
Răzgîndirea lui a șocat, atunci, pe toată lumea și a rămas inexplicabilă pînă în această seară.

Și acum, să o lum metodic.

Dacă Florian Coldea l-a amenințat pe Ponta cu anularea importantei vizite e limpede că avea legătură directă și acordul persoanelor sau persoanei responsabile dinspre partea americană cu organizarea acesteia.
Iar cine a fost acea persoană nu e un secret, s-a scris chiar în presa vremii.

E vorba de Mark Gitenstein, fost ambasador pînă în 2012 la București, prieten bun cu Joe Biden și avocat lobbyist de mare calibru pentru giganți americani din domeniul energiei. Cu care Ponta s-a și întîlnit, de altfel, în vizita amintită.

După terminarea mandatului, în toamna lui 2012, Gitenstein s-a întors în SUA, dar, acolo, din cîte se pare, nu a găsit un post satisfăcător.

Urmarea?

În cîteva luni, Gitenstein revine la București și, la cîteva zile după numirea lui Kovesi la șefia DNA, tot în aprilie 2013, el este ales în conducerea Fondului Proprietatea, o funcție cu un salariu zdravăn chiar după standardele americane.
Mai mult de atît: la începutul anului următor, în luna ianuarie, fostul ambasador american e numit consilier special al companiei cu capital românesc Astra Asigurări, deținute de Dan Adamescu, pe un salariu de 100.000 de dolari lunar.

Pură coincidență?

Anul trecut, fostul general de contraspionaj Aurel Rogojan scria, în Cotidianul, că Mark Gitenstein s-a ocupat cu intervenții directe în Justiție, sugerînd că acestea aveau legătură cu unele afaceri din România ale sale:

”În România mai există cazuri în care pe bază de înscenări judiciare se dau sentinţe impuse politic, din aşa-zise raţiuni de relaţii externe, pentru că dau bine ca exemple de combatere a corupţiei sau, pur şi simplu, din adversitate politică şi răzbunare personală („Am să pun să fii arestat!”). Domnul D.W.T. ştie inside despre intervenţii directe, făcute personal în astfel de cazuri, chiar de fostul ambasador Mark Gitenstein. În numele independenţei justiţiei, în numele Departamentului de Stat, pentru succesul afacerilor iniţiate în România?” se întreba generalul.

Și fostul șef al Comisiei SRI, deputatul Ioan Stan, avusese poziții asemănătoare în trecut, acuzîndu-l pe Mark Gitenstein de conduită contrară uzanţelor diplomatice, respectiv practici de lobby incompatibile cu statutul diplomatic, ingerinţe cu scop de influenţare a justiţiei, declaraţii de susţinere partizană a unor lideri politici ş.a.

Lucrurile au evoluat încă și mai interesant.

La doar 3-4 săptămîni de la semnarea contractului dintre Gitenstein și Astra, pică bomba: Autoritatea de Supraveghere Financiara plasează compania Astra sub administrare speciala, desemnand compania KPMG Advisory sa gestioneze redresarea financiara a societatii.

Atît de naiv să fi fost Gitenstein încît să fi bătut palma cu un viitor pușcăriaș pentru un mega-contract fără o minimă verificare a actelor firmei?

Pe 1 septembrie 2015, senatorul Valer Marian a făcut o foarte interesantă interpelare în Senat pe adresa ministrului Justiției, în care cerea oficial informații despre posibila anchetare penală a lui Gitenstein:

”În data de 26 august 2015 primul ministru Victor Ponta a declarat că Guvernul și Banca Națională a României au sesizat încă din 2013 organele penale cu privire la o fraudă estimată la 500 de milioane de lei produsă la firma Astra Asigurări, considerată cea mai mare societate de asigurări din România, având 1,8 milioane de asigurați și 2,5 milioane de polițe de asigurare valabile. Potrivit informațiilor publice, patronul firmei Astra Asigurări, Dan Adamescu, a fost arestat și trimis în judecată de DNA și condamnat în prima instanță pentru fapte de corupție (dare de mită). Vă solicit să-mi comunicați ce unitate de parchet (Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, DNA, DIICOT) instrumentează dosarul având ca obiect frauda de 500 miloane de lei produsă la firma Astra Asigurări, numărul sub care a fost înregistrat acest dosar și stadiul său de soluționare, având în vedere că au trecut doi ani de la sesizarea organelor penale la care face referire primul ministru Victor Ponta și impactul major produs pe piața asigurărilor din România. Totodată, vă solicit să-mi comunicați numele persoanelor cercetate în acest dosar, inclusiv dacă este vizat și principalul consilier al patronului Dan Adamescu, domnul Mark Gitenstein, fost ambasador al SUA la București”.

Răspunsul la interpelarea senatorului nu a venit nici pînă azi.

Afacerile lui Gitenstein în România merg bine, în continuare.

Să tragem linie și să adunăm:

– Avem un ex-diplomat american cu relații strînse cu vicepreședintele SUA, capabil să aranjeze sau să anuleze o vizită oficial peste ocean a unui demnitar român.

– Avem profunde interese materiale în România ale aceluiași diplomat.

– Avem un demnitar român disperat după asemenea vizită, menită să-l ajute în legitimarea euro-atlantică, din perspectiva campaniei prezidențiale.

– Avem un puternic șef al serviciilor, în relație strînsă cu ex-diplomatul american, interesat de o anume numire la cîrma DNA.

– Avem, finalmente, numirea respectivă, urmată de o misterioasă pasivitate a DNA față de activitatea afaceristică ulterioară a ex-diplomatului american, în ciuda semnalelor din presă, din politică și din societatea civilă.

O fi vreo legătură între toate aceste elemente?
Dumneavoastră, dragi cititori, ce părere aveți?

(Bogdan Tiberiu Iacob)/Inpolitics

Distribuie Distribuie Comentarii