Ghiozdanele supraîncărcate au devenit o parte din viața de zi cu zi a elevilor, iar părinții adesea privesc acest aspect cu resemnare, neștiind că această povară poate avea consecințe grave asupra dezvoltării fizice a copilului.

În fiecare dimineață, mii de copii din România își încep ziua cu un ritual comun: își pun ghiozdanul pe umeri și pornesc spre școală. La prima vedere, pare un gest banal, dar sub această rutină se ascunde o realitate îngrijorătoare: greutatea lor, o problemă pe care mulți o ignoră. Cu toții am fost acolo: fie că vorbim despre copilul nostru, nepotul, sau chiar despre experiențele noastre ca elevi, acea senzație de greutate pe spate și durerea de umeri ne erau familiare, dar rareori conștientizate ca fiind periculoase. Cât de mult ne-a afectat, însă, pe termen lung? Și ce riscuri ne asumăm, fără să știm, pentru sănătatea copiilor noștri?

Ghiozdanele supraîncărcate au devenit o parte din viața de zi cu zi a elevilor, iar părinții adesea privesc acest aspect cu resemnare, neștiind că această povară poate avea consecințe grave asupra dezvoltării fizice. Studiile recente trag un semnal de alarmă: greutatea excesivă poate provoca deformări ale coloanei vertebrale și probleme de postură, care pot afecta sănătatea pe termen lung. Este timpul să ne întrebăm: cu ce preț vine această povară tăcută și ce putem face pentru a o reduce?

Legea privind greutatea ghiozdanului: prevederi vs realitate în școlile din România

În teorie, legea este clară și bine intenționată. Ordinul nr. 1456 din 25 august 2020 privind Normele de Igienă pentru ocrotirea, educarea, instruirea, odihna și recreerea copiilor și tinerilor stipulează că greutatea ghiozdanului nu trebuie să depășească 10% din greutatea corporală a copilului. De asemenea, prevede ca elevii din ciclurile primar și gimnazial să folosească ghiozdane întărite la spate, pentru a oferi un sprijin adecvat coloanei vertebrale. Cu toate acestea, pentru mulți părinți și copii, aceste prevederi par departe de realitatea cotidiană din școli. Un copil de 30 kg ar trebui să poarte un ghiozdan de maximum 3 kg, însă, în multe cazuri, acesta ajunge să cântărească și 5-6 kg, uneori chiar mai mult.

La începutul acestui an, în luna februarie, mai multe asociații de elevi, cu sprijinul unor voluntari din cadrul Organizației Salvați Copiii, propuneau într-un proiect privind Statutul Elevului prevederile deja menționate în ordinul din august 2020. Câteva luni mai târziu, Ministerul Sănătății propunea modificarea ordinului privind normele de igienă. Proiectul propus prevedea că „elevii din ciclul primar și gimnazial folosesc ghiozdane de spate cu faţa posterioară întărită, cu bretele late, purtate pe ambii umeri, compartimentate, pentru a asigura distribuția simetrică a greutății“. De asemenea, documentul prevedea și obligații pentru școli: „conducerea unității de învățământ are obligația de a lua măsuri în vederea reducerii greutății ghiozdanelor elevilor. Vor fi luate măsuri ce pot consta în: asigurarea unor dulapuri individuale pentru elevi, organizarea activităților de învățare, asigurarea unor spații pentru activități de efectuare a temelor după ore, educație sanitară privind alegerea și purtarea corectă a ghiozdanului“.

Mâncare sau educație? Dilema părinților cu venituri modeste în fața ghiozdanelor ergonomice

În realitate, mulți părinți fie nu cunosc aceste specificații, fie nu își permit să cumpere ghiozdane ergonomice, care, de regulă, sunt mai scumpe. În magazine, astfel de ghiozdane pot ajunge la prețuri mult mai mari decât cele obișnuite, iar părinții cu venituri modeste nu și le permit. Un sondaj realizat în rândul profesorilor și elevilor de către Fundația World Vision România arată că trei din zece părinți spun că banii abia le ajung de la o lună la alta. Într-o astfel de situație, ghiozdanele ergonomice devin un deziderat foarte îndepărtat de realitatea de zi cu zi în care, de multe ori, părinții nici nu au bani de mâncare pentru copii. În fapt, pentru 22% dintre copii, masa primită prin „Programul Național Masă Sănătoasă “ este singura masă a zilei. În plus, pentru mulți părinți, educația copiilor lor devine un lux pe care nu și-l pot permite: 8% dintre părinții din mediul rural au ales să întrerupă școala temporar sau definitiv pentru unul sau mai mulți copii, pentru a face față cheltuielilor.

De cealaltă parte, 73% dintre profesori spun că se confruntă ocazional, des sau foarte des cu situații în care părinții nu își permit să achiziționeze copiilor rechizite pentru școală. În unele orașe sau școli există anumite programe prin care copiilor li se oferă la început de an școlar un ghiozdan echipat cu rechizitele de bază. De exemplu, în orașul Buzău, la început de an școlar, toți copiii de la grădiniță, ciclul primar și gimnazial de învățământ au primit un ghiozdan complet echipat, inițiativa făcând parte din proiectul „Back to school“ inițiat de Primăria și Consiliul Local al orașului.

Totuși, la nivel național, situația este în continuare îngrijorătoare, mai ales pentru cei din medii defavorizate. Între provocările economice cu care se confruntă multe familii din România, problema ghiozdanelor grele se adaugă la o listă deja copleșitoare de dificultăți. În timp ce părinții se luptă să pună pe masă o mâncare caldă și să acopere nevoile de bază ale copiilor, ghiozdanele ergonomice și echipamentele adecvate pentru școală devin, în multe cazuri, un lux.

Un copil de 30 kg ar trebui să poarte un ghiozdan de maximum 3 kg.

Rolul școlii în reducerea greutății ghiozdanelor și prevenirea problemelor de sănătate

În unele școli, în funcție de implicarea învățătorilor, a spațiilor disponibile și a posibilităților financiare ale părinților, se pun în practică soluții care să ducă la reducerea greutății ghiozdanelor. De exemplu, la clasa pregătitoare, de obicei sala în care învață le este destinată exclusiv lor, întrucât au un mobilier adaptat, astfel că au mai mult spațiu de depozitare. Educatorii găsesc soluții, alături de părinții care suportă și costurile, de a depozita majoritatea rechizitelor și materialelor în cadrul clasei, fiecare copil având dosarul, mapa sau chiar cutia lui cu lucruri. Însă, în celelalte cicluri de învățământ, această metodă nu este întotdeauna fezabilă întrucât într-o sală învață de obicei două clase diferite: una dimineața și alta după-amiaza. Astfel că și posibilele spații de depozitare din sală sunt restrânse, iar elevii sunt nevoiți să își care rechizitele, caietele, manualele și alte materiale în fiecare zi.

De asemenea, nici metoda dulapurilor individuale pentru fiecare elev, pe care o întâlnim în sistemele educaționale din alte țări, nu poate fi adaptată în fiecare școală din România. Majoritatea unităților de învățământ nu au spații în care să amenajeze aceste dulapuri. În plus, chiar și în puținele școli în care s-ar putea implementa sub o formă sau alta, se ridică problema costurilor.

Digitalizarea, o soluție cu două tăișuri

Digitalizarea sistemului de învățământ poate aduce cu sine soluții esențiale pentru reducerea greutății ghiozdanelor prin înlocuirea manualelor fizice cu resurse digitale accesibile pe tablete sau laptopuri. Astfel, elevii nu ar mai fi nevoiți să care zilnic atât de multe manuale, caiete sau alte materiale auxiliare. De asemenea, integrarea tehnologiei digitale în școli, alături de utilizarea resurselor clasice, ar crea un echilibru esențial care îmbină avantajele inovației și ale tradiției, oferind elevilor atât acces rapid la informație, cât și dezvoltarea abilităților de gândire critică și aprofundare prin metodele tradiționale.

În România, însă, digitalizarea educației este încă într-un stadiu incipient. Deși există inițiative de integrare a tehnologiei în procesul educațional, implementarea la nivel național nu este tocmai ușoară, mai ales că în multe școli infrastructura este deficitară, lipsesc echipamentele necesare și cadrele didactice sunt insuficient pregătite. În plus, în zonele rurale, accesul la internet și la tehnologie este limitat, ceea ce face dificilă aplicarea digitalizării.

Sănătate vs modă

Problema ghiozdanelor grele nu este doar legată de greutatea în sine, ci și de modul în care elevii le poartă, în funcție de ciclul de învățământ. La clasele primare, părinții sunt adesea cei care poartă ghiozdanele copiilor atunci îi duc sau îi iau de la școală. În cazurile în care cei mici își duc singuri ghiozdanul, mulți respectă sfaturile primite acasă despre cum să îl poarte corect. Chiar și unii profesori le recomandă părinților să îi lase pe cei mici să își ducă singuri ghiozdanele pentru a se învăța cu acest obicei și a deveni mai responsabili.

Însă, odată ajunși la gimnaziu și la liceu, intervine o altă provocare: presiunea socială de a fi „la modă“. Mulți adolescenți aleg să poarte ghiozdanul pe un singur umăr sau să evite modelele ergonomice, în favoarea celor care se încadrează în tendințele stilistice, neglijându-și astfel sănătatea și dezvoltarea fizică corectă pe termen lung. Din dorința de a fi percepuți ca fiind „cool“, elevii preferă adesea ghiozdane care sunt la modă, dar care nu oferă sprijinul necesar pentru spate, fie că acestea nu sunt întărite, fie că au curele prea subțiri sau neajustabile. De asemenea, mulți adolescenți refuză să-și regleze ghiozdanul pentru a sta corect pe spate, lăsându-l să atârne prea jos, ceea ce agravează dezechilibrul postural.

În plus, la gimnaziu și la liceu, volumul de manuale și de rechizite crește considerabil, iar elevii au tendința să ducă zilnic la școală mult mai multe lucruri decât ar fi necesar. Dacă avem în vedere și zilele în care trebuie să care la școală și echipamentul pentru orele de sport, atunci greutatea ghiozdanelor crește considerabil. De asemenea, chiar și cei care folosesc ghiozdane ergonomice se confruntă cu o altă problemă: lipsa infrastructurii și a mobilierului adecvat în multe dintre școli. Elevii sunt deseori nevoiți să își care ghiozdanul prea greu dintr-o clasă în alta sau să urce pe scări cu el în spate sau în brațe, ceea ce amplifică impactul negativ asupra coloanei vertebrale.

„Ghiozdanul ar trebui să aibă cel mult 10% din greutatea copilului“

„Weekend Adevărul“ a discutat cu medicul neurochirurg Ovidiu Grămescu despre impactul pe care ghiozdanele grele îl au asupra sănătății copiilor. Medicul punctează faptul că această problemă poate afecta grav coloana vertebrală și dezvoltarea fizică a elevilor, cu riscuri ce pot persista și în viața de adult. „Greutatea în exces nu face bine coloanei vertebrale, afectând cartilajele de creștere într-un ritm mai accelerat decât ar fi fiziologic“, explică neurochirurgul. Această povară zilnică poate duce la deformări serioase , precum scolioza toracală cauzată de purtarea incorectă a ghiozdanului, respectiv pe unul dintre umeri.

Copiii sunt cei mai vulnerabili la aceste probleme în perioada de creștere, începând cu vârsta de 6 ani până la terminarea perioadei de creștere, în cazul fetelor 14-15 ani, iar în cazul băieților, 16-18 ani, adică pe tot parcursul perioadei școlare. „În special între 9 și 14 ani, riscurile sunt ridicate, iar dacă nu se iau măsuri la timp, aceste afecțiuni pot duce la complicații ce necesită intervenții chirurgicale dificile, extrem de laborioase și traumatizante pentru copii, precum implantarea de tije metalice care se ajustează în timp pentru corectarea coloanei“, avertizează medicul. De asemenea, acesta explică și faptul că afecțiunile netratate la timp pot fi mai dificil de tratat la vârstă adultă, mai ales dacă sunt grave și implică operații pe coloană.

Tocmai din această cauză, a subliniat specialistul, purtarea ghiozdanelor grele trebuie evitată: „Ghiozdanul ar trebui să aibă cel mult 8-10% din greutatea copilului, dar trebuie avută în vedere și constituția acestuia, dacă este mai firav sau nu“. Cu alte cuvinte, greutatea rucsacului trebuie să fie rezonabilă: „Părinții nu trebuie să își încarce copiii cu greutăți excesive. Dacă îi pui copilului în spate zece cărți, normal că va avea probleme“.

Pentru a preveni agravarea problemelor de sănătate cauzate de ghiozdanul prea greu sau purtarea lui incorectă, medicul recomandă părinților, dar și elevilor, să fie atenți la primele semne care indică o afecțiune a coloanei. „Durerile de spate sunt primul semn că ceva nu este în regulă. Dacă observați că copilul stă cocoșat sau se plânge de dureri constante, este necesar să luați măsuri urgente“, spune dr. Grămescu. De asemenea, cifoza și scolioza sunt alte indicii vizibile ale unei coloane deformate, iar aceste afecțiuni pot agrava și alte zone ale corpului, cum ar fi șoldurile sau genunchii, în timp. „Cifoza înseamnă aplecarea în față a copilului, iar scolioza este deformarea coloanei în plan lateral, spre stânga sau dreapta. Poate apărea și lordoza, care este inversul cifozei, iar coloana se deformează spre în față“, a mai explicat specialistul. Dr. Ovidiu Grămescu a subliniat faptul că o afecțiune netratată la timp poate crește riscul dezvoltării alteia complementare deoarece „coloana încearcă să compenseze“.

„Ascultă-ți corpul!“. Semnele la care elevii și părinții trebuie să fie atenți

În ceea ce privește postura elevilor, atât în bancă, cât și acasă sau pe stradă, dr. Ovidiu Grămescu subliniază importanța ascultării propriului corp: „Corpul e mai deștept decât suntem noi, iar coloana vertebrală ne spune singură când ceva nu este în regulă. Dacă simți nevoia să te apleci pe spate, fă-o. Schimbă poziția la fiecare zece, cincisprezece minute – nu trebuie să stai mult timp în aceeași poziție“. Pauzele sunt esențiale pentru a preveni disconfortul și pentru a menține coloana sănătoasă , fie că elevii sunt la școală sau acasă.

Doctorul recomandă și exercițiile fizice pe durata pauzelor dintre ore. „Când eram noi la școală, făceam exerciții în pauza mare pentru a ne dezmorți. Această practică ar fi foarte bună și astăzi, mai ales în contextul timpului petrecut la calculator sau pe telefon“. Medicul avertizează că statul prelungit în fața ecranelor, fără pauze, poate duce la poziții vicioase ale coloanei vertebrale și la probleme de sănătate pe termen lung. „Ochiul în telefon te fură și uiți să te mai miști. Stai cocoșat, o săptămână, luni, ani de zile, și apoi te miri că nu mai ești ce ai fost“, punctează specialistul.

Pe termen lung, dr. Grămescu subliniază că activitatea fizică moderată este cheia pentru o dezvoltare armonioasă a corpului. „Sportul regulat, precum înotul, atletismul sau ciclismul, trebuie să fie parte din viața copiilor încă din copilărie și să continue pe tot parcursul vieții. Nu trebuie să iasă toți campioni la nivelul lui David Popovici, dar este esențial ca fiecare copil să facă o formă de activitate fizică“, explică medicul. El atrage atenția asupra creșterii numărului de copii supraponderali, care nu mai au capacitatea fizică de a alerga sau de a se mișca adecvat. „Aceasta este o problemă gravă, care reflectă lipsa de activitate fizică și obiceiurile alimentare nesănătoase“, a mai adăugat medicul, punctând importanța organizării unor competiții sportive la nivel național, așa cum se făceau în trecut. Prin urmare, sportul nu ar trebui să fie o excepție, ci o parte integrantă a vieții fiecărui copil, asigurându-le nu doar sănătatea fizică, ci și o dezvoltare armonioasă.

Totodată, specialistul a reiterat faptul că, deși problema ghiozdanelor grele este una gravă, ea poate fi prevenită prin educație, conștientizare și măsuri simple, precum purtarea corectă a rucsacului și activitatea fizică regulată. „Nu ar trebui să ajungem la neurochirurgie, pentru că acest lucru înseamnă că afecțiunea este deja avansată. Este vital să prevenim și să acționăm din timp“, a conchis medicul.

Foto: Shutterstock