Iohannișii nu renunță la casă! Manevrele aparent normale prin care Fiscul a încercat să preia imobilul pentru a-l trece în proprietatea statului sunt acum stopate. Ei personal, în România, sau prin interpușii și aliații din SUA/Miami, adică familia și urmașii din neamul Baștea, Iohannișii duc un război de gherilă. Care va prelungi, până când vor veni vremuri favorabile unui nou rapt, agonia statului.

Cele două procese aterizate din SUA

Demersurile Fiscului sibian de a radia dreptul de proprietate al familiei Iohannis pentru cea mai a valoroasă casă a familiei prezidențiale au fost blocate. Din SUA, Rodica Baștea – care deținea jumătate din imobil – a deschis două procese care au blocat cartea funciară, dezvăluie Turnul Sfatului.

”Deoarece instituția noastră a fost înștiințată de către biroul notarial individual că a intervenit o notificare din partea unui presupus moștenitor referitor la o acțiune în instanță, având ca obiect constatarea nulității certificatului de moștenitor (…) procedura succesorală se poate suspenda în cazul în care moștenitorii sau alte persoane interesate prezintă dovada că s-au adresat instanței de judecată pentru stabilirea drepturilor lor”. Astfel explică reprezentanții ANAF-ului de ce Fiscul sibian nu a reușit, până acum, să devină proprietar al imobilului din centrul Sibiului, pe care familia prezidențială l-a pierdut irevocabil în noiembrie anul trecut. Procesul a stârnit interesul public având în vedere că judecătorii de la Brașov au stabilit că jumătate din imobilul respectiv a fost dobândit de Klaus Iohannis și soția sa în baza unui certificat de moștenitor anulat în 2005 tot de către instanță, pe motiv că ar fi fost redactat pe baza unor acte neconforme cu realitatea. O parte a respectivei clădiri a fost închiriată de familia prezidențială unei bănci, pentru aproximativ 320.000 de euro (chirii încasate în ultimii 15 ani).
În aprilie anul acesta, Iohannis a anunțat că nu va mai încasa chirii de pe urma acestui imobil și că le va returna pe cele încasate începând cu luna noiembrie.

Time-out pe termen lung înainte de ultimul pas

Pentru a radia dreptul de proprietate al familie Klaus și Carmen Iohannis și al Rodicăi Baștea, Fiscul sibian mai avea de întocmit un certificat de moștenitor legal (succesiune vacantă) la un cabinet notarial. Certificatul nu a mai putut fi întocmit și depus la Cadastru, deoarece Rodica Baștea a deschis două procese la Tribunalul Sibiu, iar procesele au fost notate în cartea funciară. Acțiunile au ca obiect ”succesiunea”, sunt îndreptate împotriva Statului Român prin Ministerul Finanțelor și Primăria Sibiu și, deocamdată, nu au fixat un termen. Familiile care s-au luptat pentru casa lui Iohannis, pe care au cumpărat-o înainte ca acesta să fie proprietar, se tem că aceste acțiuni nu au decât rostul de a amâna preluarea casei de către Stat de la familia prezidențială. ” Una dintre repercusiuni este că nu mai poate să se facă nimic în cărțile funciare, care sunt blocate. Vă dați seama, dacă se pun în mișcare acțiunile acestea o să dureze ani. Uite așa, mai trec 17 ani, cât au ținut primele procese”, spune Adrian Antonescu, unul dintre cei care au cumpărat un apartament în casa care, mai apoi, a ajuns la Iohannis.

”Sincer, nu știu ce să facem. Fără cuvinte. Eu nu i-am văzut pe niciunul din familia Baștea, niciodată. Nu au participat la niciuna din ședințele de judecată, doar avocații i-au reprezentat”, Adrian Antonescu, locatar al imobilului de pe str. N. Bălcescu, nr. 29
Cine e Rodica Baștea?

Rodica Baștea este cea care a moștenit averea soțului său decedat, Ioan Baștea, alături de care a emigrat în SUA după 2000. Ioan Baștea, alături de soția și soacra președintelui României, au preluat casa din centrul Sibiului, în baza certificatului de moștenitor întocmit pe 1 iunie 1999 și anulat în 2005. Tot pe 1 iunie 1999, soții Iohannis au mai cumpărat jumătate din proprietatea lui Ioan Baștea pentru suma de 50 de milioane de lei vechi.
Acum, una dintre bănuielile celor care s-au trezit că, de fapt, locuiesc în casa lui Iohannis este că noile procese ”bat departe”. Mai precis, că Rodica Baștea dorește să anuleze certificatului de vacanță succesorală, prin care Statul Român a stabilit că familia Ghenea (ultimii proprietari cerți ai casei, în anii ‘60) nu mai are moștenitori, iar averea trece în proprietatea statului.

RISE Project/Artificiul citării. Procesele cu două viteze ale lui Klaus Iohannis  

Avocații angajați de Klaus Iohannis să îi recâștige casa din Sibiu folosesc tertipul citării la adrese inaccesibile pentru a controla ordinea în care se judecă procesele desfășurate în același timp.

Avocații de la Mușat și Asociații, plătiți de Klaus Iohannis pentru a-l readuce în posesia casei din Sibiu, schimbă, după cum le convine, adresele la care sunt citate părțile.

Când au nevoie ca un proces să fie scurt, folosesc o adresă din România pentru citarea Rodicăi Baștea – cea alături de care, până în noiembrie 2015, președintele a deținut imobilul din centrul Sibiului.

Când au nevoie ca un proces să se prelungească, folosesc adresa acesteia din SUA.

La ultimul dosar al lui Iohannis, câștigat la Înalta Curte, tehnica folosirii simultane a două adrese diferite și-a arătat eficiența.

Nici președintele, nici Rodica Baștea, nici juriștii de la Mușat și Asociații nu au răspuns la întrebările legate de strategia pe care o utilizează. 

Într-unul din suplimentele de mică publicitate ale ziarului „România liberă” de săptămâna trecută, Rodica Baștea este citată pentru ziua de 1 iunie, la Tribunalul Sibiu.

„Numita Baștea Rodica cu domiciliul necunoscut în SUA este citată în calitate de intimată-reclamantă la Tribunalul Sibiu…” – zice anunțul, mic cât un timbru. 

Citarea Rodicăi Baștea în America, la chioșcurile de ziare din România, este unul dintre paradoxurile justiției. Anunțul conține o eroare: e vorba de un dosar din 2009, nu din 2008, deci și această citare s-ar putea dovedi inutilă.

Procesul la care e chemată este vechi.

E un proces de revizuire, prin care locatarii de la etajul casei din centrul Sibiului – pierdute de președinte în noiembrie 2015 – vor să își reînnoiască actele de proprietate, pe care li le-au anulat Iohannis și Baștea acum 14 ani. 

Termenele de înfățișare la Tribunal pot fi văzute pe internet din orice colț al lumii. Știu asta și magistrații, și Rodica Baștea. 

Totuși, părților trebuie să li se trimită citații prin poștă, ca pe timpul când veștile circulau doar în plic. 

Anacronică, instanța își duce până la capăt ritualul citării.

Dacă nu există confirmări de primire pentru citațiile trimise prin poștă – cum s-a întâmplat în cazul ăsta – se apelează la citarea în paginile ziarelor. 

Așa s-a ajuns la anunțul din „România liberă”.  

De la începutul anului și până în iunie, dosarul de la Tribunalul Sibiu a avut două termene: în ianuarie și în aprilie.

Fiindcă nu a existat o confirmare de primire a plicurilor de către Rodica Baștea, ședintele nu s-au putut ține.

Procesul bate și astăzi pasul pe loc. 

În acest timp, în paralel, s-au scurs termenele altor două dosare, îngemănate între ele, în care Iohannis și Baștea se judecă cu aceiași locatari de la etajul casei din Sibiu.

De data asta, sunt dosare prin care Iohannis și Baștea încearcă să redobândească imobilul pierdut în justiție, în noiembrie 2015. 

Primul dintre cele două dosare, judecat la Curtea de Apel Brașov, este decisiv.

E cel prin care președintele și asociata lui vor să redeschidă procesul prin care au rămas fără casa din Sibiu. (Acțiune pe cale extraordinară, „contestație în anulare”). 

Al doilea dosar e cel prin care Iohannis a cerut, la Înalta Curte, ca procesul decisiv de la Brașov să fie mutat la o altă instanță din țară. 

Cele două procese, de la Brașov și Înalta Curte, au fost înregistrate la sfârșitul anului trecut. 

Juriștii consultați de RISE spun că ambele tipuri de acțiuni – și contestația în anulare, și strămutarea – tehnic vorbind, sunt de scurtă durată. 

Ele se judecau simultan, concurându-se între ele: dacă cel de la Brașov ar fi ajuns la final, cel de la Înalta Curte nu și-ar mai avut rostul.

Or, președintele tocmai asta ceruse la Înalta Curte: ca dosarul să fie mutat de la Brașov, nemulțumit că aici primise sentințe defavorabile. 

În logica strategiei sale, procesul strămutării, de la Înalta Curte, trebuia să se încheie până ca dosarul de la Brașov să apuce să se judece – deși amândouă debutau aproape în același timp.  

În acțiunea pe care avocații lui Iohannis au depus-o la instanța din Brașov, a fost trecută adresa din America a Rodicăi Baștea, la care citarea este aproape imposibilă. 

În acțiunea pe care au depus-o la Înalta Curte, a fost trecută o adresă din București: cea a casei lor de avocatură, de pe Bulevardul Aviatorilor.

Consecința a venit de la sine: în timp ce procesul de la Brașov s-a împotmolit în procedura citării, neputând să treacă nici măcar printr-o ședință de judecată, procesul de Înalta Curte a mers șnur, Iohannis obținând ceea ce ceruse – mutarea dosarului de la Brașov.

După ce sentința Înaltei Curți a fost pronunțată, luna trecută, dosarul de la Brașov a fost reașezat pe rolul Curții de Apel Pitești.

În acțiunea de la Curtea de Apel Brașov, casa de avocatură Mușat și Asociații a scris adresa din America a Rodicăi Baștea, obligând instanța la o corespondență aproape imposibilă.
În același timp, în acțiunea de la Înalta Curte de Casație și Justiție, avocații a trecut propria lor adresă din București, pentru ca procedura citării să nu întâmpine vreun obstacol.
RISE Project i-a întrebat pe avocații de la Mușat și Asociații de ce au folosit două adrese pentru citarea Rodicăi Baștea. 

Nu au răspuns. 

Întrebarea a căzut în gol și când le-a fost adresată președintelui României și Rodicăi Baștea.

Distribuie Distribuie Comentarii