„Gheorghiță, viața e dură! Monica te va iubi până la ultimul leu din solda câștigată”
Răzvan Ioan Boanchiș tratează și el subiectul cuplului Bârlădeanu/Gheorghiță, exprimându-și părerea în stilul caracteristic
"Gheorghiță, viața e dură! Monica te va iubi până la ultimul leu din solda câștigată în pandemie! Și așa e normal, pentru că femeia a făcut deja un sacrificiu. S-a pozat cu tine într-un jaccuzi public. Sunt și la noi hoteluri (Împăratul Romanilor – Aurelius, de exemplu, la Sibiu și Poiana Brașov) unde ai în apartament jacuzzi și saună. Iar Poiana Brașov și Sibiu au o istorie peste Bansko.
Gheorghiță, e cazul să treci la un nivel superior. Ce ne facem, Gheorghiță? Mai organizăm o pandemie pentru tine?", a scris el pentru national.ro .
Textul scris de Boanchiș:
Din toată povestea „Gheorghiță – Monica Bârlădeanu la jaccuzi în Bulgaria” eu rețin, cu prioritate, Bulgaria. Mulți români pun poze din Bulgaria pe centurile de socializare, dar nu scriu și pe unde hoinăresc dânșii. Așa am făcut și eu, în octombrie anul trecut, când am fost la o petrecere – Balcic. Poze cu stâncile din Tyulenovo. Pe-astea le-au recunoscut unii. Dar cu fotografia de la Rusalka i-am păcălit pe toți cunoscuții. Părea făcută la Isola Bella din Taormina.
Operatorii de turism ar trebui să-i ofere lejereanu 100.000 de euro Monicăi Bârlădeanu, pentru că fata a scos din noi prejudecățile legate de bulgari. Noi avem prejudecăți și despre Constanța. Am scris, în urmă cu vreo zece ani, că un bucureștean a harponat o constănțeancă într-un club și i-a zis „la voi, în Constanța, cel mai tare muzeu e Delfinariul.” Nimic nou. Așa era și în urmă cu 100 de ani. Citez din Cella Serghi, „Pânza de păianjen”. „Nu înțelegeam de ce copiii cu care mă imprietenisem la Mamaia se mirau că locuiesc și iarna la Constanța. <<Aici nu e școală, nu-i așa? Nu-i așa că aici e numai vacanță?>>”
Revenind la bravul colonel Gheorghiță, obiectivitatea mea absentă mă obligă să-i dau dreptate Danei Budeanu. „În sfârșit o să-l facă cineva de boala copiilor pe Gheorghiță, așa cum v-a făcut și el pe voi.” Dar nu-i mai dau dreptate când spune „io nu cred că e vreo femeie care să se adapteze de la barosaneală la sărăcie.” Ba da, Dănuțo! Vei fi tu peste vreo doi ani, fiindcă ești deja la lichidare de vreo trei. Strânge, Dănuțo, strânge, că va trebui să înveți și tu cum e să plătești un pachet (avion – cazare) pentru Coasta de Azur!
Gheorghiță, viața e dură! Monica te va iubi până la ultimul leu din solda câștigată în pandemie! Și așa e normal, pentru că femeia a făcut deja un sacrificiu. S-a pozat cu tine într-un jaccuzi public. Sunt și la noi hoteluri (Împăratul Romanilor – Aurelius, de exemplu, la Sibiu și Poiana Brașov) unde ai în apartament jacuzzi și saună. Iar Poiana Brașov și Sibiu au o istorie peste Bansko.
Primul scriitor al nostru care a scris despre jaccuzi e Ion Băieșu, – o schiță în anii ’80, regăsită în volumul în „Întâmplări trăite de alții”, despre o fată de oraș care striga „vreau jaccuzi, vreau jaccuzi!” Mă îndoiesc că bulgarii aveau jaccuzi în urmă cu 40 de ani. Dacă mă înșel, scuze!
Gheorghiță, e cazul să treci la un nivel superior. Ce ne facem, Gheorghiță? Mai organizăm o pandemie pentru tine?
