„Germania a risipit câștigurile obţinute în această primăvară, în tratarea coronavirusului. Calcule greșite ale politicienilor, făcute în toamnă, au contribuit la o creștere accentuată a infecțiilor cu COVID-19 în ultimele zile. Urmează un al doilea lockdown”, scrie  Der Spiegel .

• Spitalul Collm din orașul Oschatz, din nordul Saxoniei, se umple. Admite doar pacienți care intră în categoria de triaj „roșu”, adică oameni ale căror vieți sunt acut amenințate.
• La spitalul Arberlandklinik, din orașul bavarez Zwiesel, zeci de angajați sunt infectați. Spitalul a trebuit să înceteze internarea pacienților în îngrijiri de urgență.
• Între timp, la spitalele din districtul Görlitz, din statul Saxonia, morga fost debordată din cauza numărului mare de decese provocate de coronavirus săptămâna aceasta. Ca o soluţie de urgenţă, a fost amenajată o încăpere provizorie în care apropiaţii să-și poată lua rămas bun de la decedat.

Aceasta este Germania, în decembrie 2020, o țară în care „închiderea dictată pentru a sparge valul” fusese menită să permită o vacanță relaxată de Crăciun. Acum, politicienii discută despre un al doilea lockdown, însă de data asta unul mult mai ferm, cu magazine închise și sărbători școlare prelungite, pentru a limita răspândirea coronavirusului.

Cu doar câteva săptămâni în urmă, situația arăta mult diferit. Când guvernatorii de landuri ai Germaniei și cancelarul au fost de acord cu o închidere uşoară de patru săptămâni, pe 28 octombrie, cu toţii fuseseră mulțumiți de soluție. Se părea că guvernele regionale și cel federal aveau un plan.

Chiar și social-democratul Karl Lauterbach, un expert în sănătate respectat pe scară largă în Parlament, pentru care puține măsuri de izolare merg suficient de departe, s-a arătat mulțumit de decizie şi a susținut-o. Spunea că blocarea va „sparge al doilea val greu”, iar măsurile de izolare adoptate au fost „un mare succes”, într-adevăr „o etapă importantă”.

Desigur, retrospectiva este întotdeauna 20-20. Dar, privind înapoi, determinarea și încrederea cu care politicienii de frunte ai țării și-au lăudat planul de combatere al celui de-al doilea val de coronavirus, la sfârșitul lunii octombrie, par de-a dreptul absurde.

„Astăzi a fost o zi decisivă”, a anunțat Armin Laschet, guvernatorul statului Renania de Nord-Westfalia. Membru al creștin-democraților lui Merkel (CDU), el a menționat că s-a stabilit un calendar clar pentru restricții. „Nu trebuie să discutăm ulterior ce să redeschidem sau ce să închidem”, a spus el.

„Măsurile hotărâte acum urmează să expire pe 30 noiembrie”, a insistat guvernatorul bavarez Markus Söder, membru al Uniunii Sociale Creștine (CSU), sora bavareză a CDU. Colegul său din Baden-Württemberg, Winfried Kretschmann, de la Partidul Verde, a anunțat că „frâna de urgență” ne va oferi șansa „să ușurăm situația și să sărbătorim Crăciunul împreună cu familiile noastre.”

Nici măcar Merkel, despre care se spune că ar fi presat pentru o abordare mai decisivă, nu a lăsat vreo îndoială că deciziile luate au fost cele corecte. „Toate acestea au scopul de a ne permite să îmbunătățim din nou viața publică în decembrie”, afirma atunci cancelara.

A fost probabil cea mai mare greșeală politică a anului. Politicienii le-au făcut oamenilor o promisiune pe care nu o pot respecta. Au ridicat speranțe care acum vor fi distruse. Mai mult decât atât, falsul optimism va face acum dificilă obținerea acceptării publice pentru măsurile mai drastice care sunt necesare – deoarece pentru a salva sistemul de sănătate de la prăbușire și a preveni mai multe decese, Germania va trebui probabil să se întoarcă înapoi la o blocare completă. Lauterbach cere acum închiderea a tot, inclusiv a magazinelor și a școlilor. Merkel are idei similare, la fel ca mulți dintre guvernatorii de stat.

Miercuri, numărul zilnic de morți din Germania a atins un nou record trist, de 590. De săptămâna trecută, mai multe persoane au murit din cauza COVID-19 decât în ​​accidente legate de trafic în tot 2019. Vineri, Institutul Robert Koch ( RKI), centrul german pentru controlul bolilor, a raportat un record de 29.875 de noi infecții. Dintre cele 412 districte din raportul zilnic al situației RKI, 386 sunt acum considerate focare. Peste 4.000 de pacienți cu coronavirus se află în prezent în unități de terapie intensivă, considerabil mai mulți decât în ​​timpul primului val din primăvară.

De curând, cu doar câteva luni în urmă, Germania era încă lăudată în întreaga lume ca un model în lupta pentru combaterea pandemiei, dar în toamnă țara nu a mai reușit să se ridice la înălțimea acestei reputații. Ministrul german de interne, Horst Seehofer, de la CSU, spune este furios. El spune că avantajul pe care Germania l-a câștigat în primăvară, în pandemie, a fost risipit, adăugând că asta nu se datorează lipsei de disciplină în rândul populației, „ci mai ales unor măsuri inadecvate”. El spune că avea deja la sfârșitul lunii octombrie sentimentul că nu toți guvernatorii germani au recunoscut gravitatea situației.

„Am dormit prost după aceea”, spune el.

Noiembrie va intra în istoria pandemiei ca o lună irosită. O evaluare efectuată de autorități arată că incidența la 7 zile a scăzut doar în șase state germane, începând cu 2 noiembrie, inclusiv Bremen, Saarland și Renania de Nord-Westfalia. În schimb, cea mai mare creștere a fost în Saxonia, unde peste 200 de persoane în plus, la 100.000 de locuitori, au fost infectate pe parcursul a șapte zile, comparativ cu începutul lunii noiembrie. În statul Turingia, erau 126 de persoane, iar 49 în Bavaria. Evaluarea se bazează pe cifrele publicate de RKI pe 9 decembrie.

Însă nu e doar faptul că a crescut numărul de infecții. Guvernul nu a reușit, de asemenea, să facă progrese în domeniile-cheie de limitare a răspândirii coronavirusului. „În vară a fost ratată ocazia de a aduce boala sub control”, spune, critic, epidemiologul Maria Van Kerkhove, de la Organizația Mondială a Sănătății.

Testele PCR și antigenul rapid sunt rare și nu există o strategie de testare semnificativă. Landul Bavaria și-a copleșit birourile de sănătate publică atunci când a decis să le ofere tuturor locuitorilor un test gratuit. În statul Hesse, există teste pentru profesori, dar nu suficiente pentru personalul spitalicesc, iar poveste e similară şi în alte părţi. Și tocmai asta este atât de dezastruos. De săptămâni întregi, virusul s-a răspândit în case de bătrâni și spitale de recuperare. Experții sunt de acord că testele rapide în masă pentru asistenţii medicali ar fi minimizat riscul ca SARS-CoV-2 să pătrundă nedetectat în case.

Când vine vorba de protecția grupurilor de risc, guvernul german este încă mult prea lax. Cu toate acestea, au existat câteva abordări de succes. Orașul universitar Tübingen a avut foarte puține cazuri de COVID-19 în case de bătrâni și centre de îngrijire. Primarul, Boris Palmer, membru al Partidului Verde, se bazează pe testarea în masă și, de asemenea, ajută la protejarea grupurilor de risc oferind curse cu taxiul la preţul unui bilet de autobuz, ore speciale de deschidere a magazinelor și măști gratuite. Chiar și colegii de partid care, în mod normal consideră că Palmer este un ghimpe, au fost impresionați. „O protecție mai bună și mai multe măsuri pentru persoanele în vârstă salvează vieți”, spune Dieter Janecek, membru al Partidului Verde, în Parlamentul federal, din partea Bavariei.

Aplicația de avertizare coronavirus, care ar trebui să alerteze utilizatorii dacă au fost expuși la o persoană depistată pozitiv la pentru COVID-19, a rămas, de asemenea, cu mult sub așteptări. Trebuia să devină un element central în lupta împotriva pandemiei, dar încă nu joacă un rol critic. Deși încă 5 milioane de persoane au descărcat aplicația pe smartphone-urile lor, de la începutul lunii octombrie, numărul total de descărcări este încă de numai 23,5 milioane. Iar aplicația include doar o fracțiune din noile infecții zilnice. Chiar și cei care folosesc deja aplicația raportează rar că au fost depistaţi cu infecţia. Recent, s-a estimat că puțin mai mult de jumătate dintre persoanele pozitive își raportează testele în aplicație.

Problema este cunoscută de luni bune, iar tot de atât timp au fost discutate şi soluțiile potențiale. Oficialii guvernamentali responsabili ar fi putut modifica aplicația astfel încât rezultatele testelor să fie raportate automat – o mișcare pe care Asociația Medicilor de Laborator (BLD) a solicitat-o ​​încă din septembrie. În cadrul acestui sistem, oricine nu dorea în mod explicit ca testul său pozitiv să fie inclus în aplicație putea renunța. Propunerea a fost discutată, dar a fost în cele din urmă respinsă.

Mai mult, departamentele de sănătate publică din Germania nici măcar nu sunt conectate la aplicație. De asemenea, lipseşte tehnologia în general. De multe ori se lucrează încă cu pixul, hârtia și un aparat de fax. Predarea hibridă în școli nu este fezabilă în multe locuri, deoarece tehnologia lipsește pentru a oferi elevilor instruire digitală acasă.

Dar cea mai mare greșeală a ţinut de faptul că închiderea din noiembrie, care a fost prelungită de atunci, nu a fost mai dură. Vocile din comunitatea științifică solicitau măsuri mai stricte la acea vreme. La începutul acestei toamne, cercetătorii au recomandat Germaniei să ia exemplul Noii Zeelande și al multor țări din Asia de Est care au reușit să conțină virusul prin măsuri dure. Experți, precum Viola Priesemann de la Institutul Max Planck, au solicitat din vreme un „blocaj dur” timp de trei săptămâni pentru a reduce infecțiile sub pragul de 50 la 100.000 de persoane, un plafon superior după care urmărirea punctului de contact devine extrem de dificilă.

Chiar și Academia Națională de Științe Leopoldina a început să solicite „reguli eficiente pentru toamnă și iarnă”, la sfârșitul lunii septembrie. Oamenii de știință de acolo au considerat luna noiembrie a fi luna decisivă pentru a opri al doilea val. Alte organizații au susținut reducerea cu 75% a contactelor sociale. Dar regulile aprobate de politicieni nu au mers suficient de departe pentru a se asigura că acest lucru s-a întâmplat.

Oamenii și-au redus mişcarea cu doar cu puțin peste 10%. În timpul primului blocaj, cel din martie, mobilitatea a scăzut cu aproximativ 40%.

Ceea ce i-a șocat şi mai mult pe oamenii de știință de la Leopoldina au fost discuțiile înflăcărate dintre guvernatori cu privire la modul de relaxare a restricțiilor coronavirusului în timpul sărbătorilor de Crăciun. „Evoluțiile pandemiei nu permit astfel de considerații”, spune președintele Academiei Naționale de Științe Leopoldina, Gerald Haug. Dacă oamenii s-ar întâlni cu familiile lor de Crăciun și cu prietenii, în ajunul Anului Nou, așa cum ar face-o în mod normal, numărul de noi infecții ar urca din nou pe acoperiș, a argumentat el.

Biroul cancelarului Merkel a avut, de asemenea, propria sa responsabilitate în eșecurile din ultimele săptămâni. Prin greșeli de comunicare și strategie, Merkel și Helge Braun, șeful cancelariei, au reușit chiar să-i înstrăineze pe guvernatorii care, în mod normal, i-ar sprijini. Acest lucru a fost destul de evident la mijlocul lunii noiembrie. Merkel și Braun au fost subliniat urgenţa în avertismentele adresate guvernatorilor, într-o conferință video, cu privire la numărul tot mai mare de infecții. De asemenea, au subliniat pericolul infecției în școli, dar guvernatorii s-au blocat.

O serie de guvernatori s-au supărat că biroul lui Braun a trimis prea târziu proiectul de lucru pentru întâlnire. Mai mult, au inclus noi reguli care nu fuseseră discutate cu nimeni în prealabil. Printre ele se număra şi una potrivit căreia elevii se puteau întâlni cu un singur prieten în timpul liber. Merkel și Braun au dorit, de asemenea, să impună carantina pentru persoanele care prezentau simptome comune de răceală. Unii dintre guvernatori au fost iritaţi de propuneri, iar potrivit unor surse cancelarul s-a apărat subliniind că măsura carantinei pentru răceli fusese o recomandare făcută de Institutul Robert Koch.

Guvernatorul Laschet, din Renania de Nord-Westfalia, a arătat la cemeră o diagramă RKI de pe iPad și a subliniat că acest lucru nu era adevărat. El a spus că recomandarea era ca oamenii să urmeze instrucțiunile medicului de familie în caz că-ţi curge nasul. În cele din urmă, propunerea lui Merkel a fost ștearsă, la fel ca majoritatea celorlalte pe care le făcuse. Au rămas compromisuri minime.

Au existat diferite motive pentru eșec. Acestea includ interese diferite ale diferiților guvernatori, dar și oboseala crescândă în rândul populației pentru măsurile corona. Merkel și guvernatorii se temeau că luarea unor măsuri prea drastice ar submina și mai mult încrederea. Acum, însă, politicienii germani arată probabil mult mai rău şi se pune întrebarea dacă își vor recunoaște eșecurile și vor trage concluziile corecte.

Guvernatorul bavarez, Markus Söder, a fost unul dintre primii care a recunoscut eșecul. Duminica trecută, a convocat o sesiune specială a cabinetului său, în Bavaria. Scopul întâlnirii a fost să pivoteze politicile landului spre conținerea COVID-19. „Blocarea ușoară” din noiembrie, a spus guvernatorul ulterior, din păcate a avut doar un efect „modest”. „Pur și simplu nu este suficient. Trebuie să facem mai mult. Trebuie să acționăm”. Söder a declarat apoi starea de urgență în Bavaria. El nu dorește ca oamenii să-și părăsească casele fără un motiv întemeiat – și deloc după ora 21:00, în special în regiunile cele mai afectate ale statului.

„Am subestimat cu toţii acest virus”, recunoaște guvernatorul Saxoniei, Michael Kretschmer, de la CDU. Söder și Kretschmer au declanșat o dinamică alimentată în continuare de apariția emoțională a cancelarului, la începutul acestei săptămâni, în fața Parlamentului federal. Nu mai există dubii că țara va intra într-un alt blocaj. Singura întrebare este despre ceea ce va fi în continuare permis să rămână deschis.

Guvernatorii de landuri sunt nervoși, deoarece sunt pe deplin conștienți de faptul că această corecție a cursului, acum iminentă, trebuie să funcționeze. Dar ei se confruntă cu o dilemă: dacă situația este într-adevăr atât de dramatică, atunci nu ar trebui luate măsuri imediat? Însă o închidere dură înainte de Crăciun este greu de vândut multor familii și mai ales industriei de retail.

„Singura șansă de a controla situația din nou este blocarea, dar acest lucru ar trebui făcut imediat”, spune ministrul de interne Seehofer. „Dacă așteptăm până la Crăciun, va trebui să ne luptăm cu numărul mare de cazuri timp de câteva luni”.

Când politicienii nu își fac treaba, alții trebuie să intervină. Cu câteva zile în urmă, spitalul Niederlausitz din orașul Senftenberg, din Brandenburg, a lansat un apel de ajutor din cauza lipsei acute de personal. Ecourile apelului au fost „copleșitoare”, a spus o purtătoare de cuvânt, potrivit căreia aproximativ 90 de voluntari au răspuns deja. >>

Distribuie Distribuie Comentarii