Germania, considerată motorul economic al Europei, riscă să redevină „bolnavul Europei” , titulatură de care scăpase în urmă cu două decenii. Cu o scădere economică prognozată la 0,3% în acest an, Fondul Monetar Internațional preconizează că Germania va fi singura economie avansată care se va contracta. Acest lucru este în contrast puternic cu performanța sa de după criza financiară din 2008-2009, când a înregistrat o creștere medie anuală de 2%.

Germania va fi singura mare economie care se va contracta anul acesta. FOTO Shutterstock

Stefan Kooths, director de cercetare la Kiehl Institute for the World Economy, sugerează că actualele probleme economice ale Germaniei provin dintr-o combinație de provocări individuale. Unele sunt temporare, cum ar fi slăbirea economiei chineze, care afectează exporturile Germaniei. Altele, însă, sunt structurale, cum ar fi îmbătrânirea rapidă a populației țării și ratele ridicate ale impozitului pe profit.

Termenul de „bolnavul Europei” a fost asociat pentru prima dată cu Germania la sfârșitul anilor 1990 și începutul anilor 2000, din cauza stagnării economice și a ratei ridicate a șomajului. Deși Kooths este de acord că eticheta ar putea fi potrivită acum, el subliniază că natura „bolii” este diferită.

Inflația, mai ridicată decât în zona euro

Una dintre principalele preocupări este inflația. Prețurile de consum din Germania au crescut cu 6,2% în iulie, semnificativ mai mult decât media de 5,3% din zona euro. Această inflație are un impact asupra puterii de cumpărare a germanilor, ceea ce duce la creșterea pesimismului în rândul gospodăriilor. Thomas Obst, economist-senior în cadrul Institutului de Studii Economice din Koln, subliniază că atât cheltuielile private, cât și cele publice au scăzut, împingând țara în recesiune iarna trecută.

Decizia Băncii Centrale Europene de a majora rata dobânzii de referință la 3,75% pentru a combate creșterea prețurilor a avut repercusiuni asupra sectorului construcțiilor rezidențiale din Germania. Peste 40% dintre companiile de construcții au raportat o lipsă de comenzi, o creștere semnificativă față de anul precedent. Sectorul industrial în sens larg, inclusiv producători renumiți precum Volkswagen și Siemens, a fost de asemenea afectat, cu o contracție de 1,7% a producției industriale.

Reacție la încetinirea Chinei

Relația comercială a Germaniei cu China , a patra piață de export a Germaniei, a fost, de asemenea, tensionată. Carsten Brzeski, șeful global al departamentului de cercetare macroeconomică la ING, observă că exporturile germane către China au fost slabe, atribuind acest lucru evoluției peisajului economic al Chinei, care nu se mai bazează în mare măsură pe bunurile produse în Germania.

În timp ce factori externi precum pandemia și conflictul din Ucraina au jucat un rol în încetinirea economică a Germaniei, Brzeski susține că multe dintre provocările țării sunt provocate de ea însăși. El citează lipsa reformelor economice din ultimul deceniu și întârzierea Germaniei în domenii precum digitalizarea și infrastructura.

Energia este o altă preocupare semnificativă. Costul gazelor naturale a avut un impact asupra producătorilor germani. Decizia țării de a-și închide producția de energie nucleară a făcut-o mai sensibilă la șocurile de aprovizionare cu energie, în special în comparație cu vecini precum Franța.

Prima dintre „campionii ascunși”

Însă Holger Schmieding, economistul care a etichetat pentru prima dată Germania drept „bolnavul Europei” în 1998, crede că pesimismul actual este exagerat. El evidențiază finanțele publice solide ale Germaniei și nivelurile record de ocupare a forței de muncă, care asigură o amortizare împotriva șocurilor economice.

Pașii proactivi ai guvernului, cum ar fi reformarea legilor privind imigrația și accelerarea proiectelor de infrastructură, sunt, de asemenea, lăudabili. Schmieding apreciază Mittelstand-ul german (ecosistemul întreprinderilor mici și mijlocii) pentru adaptabilitatea lor, numind Germania prima dintre „campionii ascunși” din întreaga lume.