Industria germană se confruntă cu provocări nemaiîntâlnite în ultimii 60 de ani. Reduceri de locuri de muncă la mari corporații și companii mijlocii sunt anunțate pe bandă rulantă. „Germania își distruge propria industrie. Alte țări vor saluta acest lucru, dar nu îl vor copia”, spune fostul președinte al Institutului Ifo din München, Hans-Werner Sinn, scrie Dani Rockhoff pe Hotnews.ro .

Într-un interviu recent pentru Neuer Züricher Zeitung Deutschland , economistul explică: „Dirigismul pe care îl practică UE, prin interzicerea motoarelor cu ardere, nu se potrivește economiei de piață. Iar beneficiul pentru mediu este inexistent”.

„Taxonomia” UE, a administrației de la Bruxelles, care determină ce trebuie considerat sustenabil și ce nu, nu rezistă realității, consideră Sinn. În opinia sa, aceasta e principala cauză a dezindustrializării actuale și a problemelor cu care se confruntă producătorii de automobile.

„Mașinile electrice nu sunt fără CO2, așa cum susține UE. Fiecare mașină poartă un bagaj greu de CO2 la baterie, iar evacuarea nu se află pe mașină, ci de obicei într-o centrală pe cărbune aflată la câțiva kilometri distanță. Interdicția de ardere, împreună cu alte tare ale politicii energetice, a condus Germania în dezindustrializare”, conchide fostul președinte al Institutului Leibniz pentru Cercetări Economice de la Universitatea din München (Ifo).

Situația de la Volkswagen

Ceea ce provoacă acum proteste publice la concernul auto Volkswagen s-a întâmplat deja la ZF, Bosch, Bayer și Co., în ultimii doi ani.

Volkswagen, cea mai mare companie din Germania, reduce locuri de muncă și vrea să închidă fabrici , pentru că vinde mai puține mașini decât se aștepta.

Marca Volkswagen a generat vânzări de 3,5 miliarde de euro, anul trecut, cifră care nu indică o criză. Însă grupul are nevoie de 180 de miliarde de euro, în următorii ani, pentru modernizare și digitalizare, pentru a ține pasul cu electrificarea și conducerea autonomă. Iar în această situație, veniturile sunt mici

Volkswagen are structuri greoaie și procese cimentate, care încetinesc ritmul producătorului auto german. Eternul rival, Toyota, fabrică semnificativ mai multe mașini, cu mai puțini angajați.

Audi și filiala sa digitală Cariad, care au dezamăgit toate speranțele în ceea ce privește software-ul pentru sistemele de asistență și conducerea autonomă, au dat recent rezultate nesatisfăcătoare. Prin urmare, CEO-ul VW, Blume, nu vede altă opțiune decât reorganizarea.

Dar producătorul de mașini este doar un simbol pentru ce se întâmplă în prezent: fostele cuirasate ale industriei germane reduc locuri de muncă și se anunță, de ceva vreme, o furtună în întreaga industrie auto.

La furnizorul auto ZF, din Friedrichshafen, ca și la alte companii mari din Germania, revolta își pune amprenta la mai multe niveluri.

Motivele, care sunt de obicei menționate doar cu ușile închise de către companiile afectate, includ reglementările UE („oprirea motorului cu ardere”), birocrația germană și reglementări administrative bizare, creșterea costurilor salariale suplimentare și taxe mari. Prin urmare, multe companii nu-și reduc deloc capacitatea, ci doar o relochează, în altă parte.

Cele mai mari disponibilizări la ZF

Cifra de 14.000 de locuri de muncă, de care ZF Friedrichshafen nu mai are nevoie până la sfârșitul anului 2028, este în prezent cel mai mare număr de reduceri. Consiliul de Administrație promite să facă acest lucru cât mai acceptabil din punct de vedere social, dar asta nu schimbă realitatea. Multe produse de la firma specializată în motoare și amortizoare pot fi produse mai ieftin, în străinătate.

Consiliul de conducere al ZF a recunoscut mai demult că numărul actual, de aproximativ 54.000 de locuri de muncă din Germania, nu poate fi menținut. Însă acum apar ample proteste, deși marja concedierilor este extinsă până în 2028. Sindicatele militează pentru păstrarea locațiilor germane.

Bosch, cel mai mare furnizor de piese auto din lume, va trebui să se reinventeze, dacă motorul cu ardere internă este efectiv eliminat. La fel ca ZF, grupul din Stuttgart are o mulțime de soluții folosite pentru a controla transmisiile convenționale.

Peste 3.000 de locuri de muncă sunt în joc la Bosch, în întreaga lume. Având în vedere că în Germania sunt în jur de 130.000 de angajați, asta nu sună prea mult, de exemplu în comparație cu ZF Friedrichshafen. Dar măsurile de austeritate din unele regiuni ale lumii și de acasă sunt compensate de investiții masive în Asia. Adică acolo unde sunt clienții. Și acolo vor fi create noile locuri de muncă.

Bosch, ZF și multe alte companii, se abțin să critice politica și administrația din Germania, însă condițiile locale joacă un mare rol în strategia lor externă.

BASF și realinierea

Cea mai mare companie chimică din lume, BASF, este mai precaută, cu privire la provocările momentului de cotitură actual. BASF închide întregi unități de producție la sediul său din Ludwigshafen, dar acest lucru se face într-un mod gradual. Fie că e vorba de amoniac, spumă sau precursori din plastic, unele locații din Germania sunt abandonate, iar sediul este „realiniat”.

În următorii ani, câteva mii de locuri de muncă vor dispărea, sau altfel spus, „vor emigra”. BASF construiește o imensă structură cooperativă în China. În Germania, după cum afirmă compania în mod deschis, costurile ridicate ale energiei, birocrația și taxele împiedică dezvoltarea sustenabilă, în viitor.

Bayer și reinventarea

Bayer vrea să se reinventeze organizațional în Germania și să reducă ierarhiile. La scurt timp după preluarea mandatului, în luna ianuarie, șeful Bayer, Bill Anderson, și-a dat seama că între el și client există douăsprezece niveluri ierarhice.

Concedieri din motive operaționale vor fi însă posibile abia din 2026. Până atunci, compania încearcă să-i convingă pe angajați să plece cu bonusuri generoase. Bayer nu a specificat nicio cifră de reducere sigură, pentru viitor, dar a tăiat deja 1.500 de locuri de muncă, în primele luni ale anului. Cele mai multe dintre ele sunt în management.

Thyssenkrupp și incompetența

Industria grea se clatină și ea. La Thyssenkrupp, multe probleme au fost amânate timp de ani de zile. Cel mai recent, situația a escaladat la filiala Thyssenkrupp Stahl, unde CEO-ul Miguel Lopez a intrat în forță și chiar a concediat unii directori. Consiliul de supraveghere al întregului grup a dat un verdict asupra celor care au fost concediați: „Incompetență”.

27.000 de oameni sunt angajați în divizia de oțel. Thyssenkrupp încearcă de ceva timp să-și salveze activitatea de bază prin vânzări planificate, ale altor divizii. Acest lucru este destinat să pună afacerea siderurgică pe propriile sale picioare.

Dar criza în curs, din sectorul siderurgic, a costat deja mii de locuri de muncă și probabil va costa și mai mult. Doar angajamentul fondurilor UE pentru producția de oțel „verde” a ușurat oarecum situația. Nu se știe încă, dacă această subvenție asigură branșei un viitor stabil, cu ajutorul hidrogenului verde la costuri rezonabile.

Distribuie Distribuie Comentarii