Georgia a denunţat marţi Rusia drept stat „agresor” şi a cerut "încetarea ocupaţiei" regiunilor sale Osetia de Sud şi Abhazia, la împlinirea a 15 ani de la războiul de cinci zile din august 2008, potrivit AFP, preluat de Agerpres.

"Ştim de mult timp că Rusia a fost un agresor, ştim acest lucru şi întreaga lume ştie acest lucru", a declarat premierul georgian Irakli Garibaşvili jurnaliştilor.

Totodată, Garibaşvili l-a acuzat marţi pe fostul preşedinte georgian Mihail Saakaşvili de provocarea războiului în Osetia de Sud, care a dus la intervenţia militară rusă şi la recunoaşterea de către Moscova a acestei regiuni separatiste, precum şi a Abhaziei, relatează EFE.

"Evident, această nenorocire, această tragedie, acest război a avut loc sub autorităţile precedente. Ele nu au făcut nimic pentru a preveni acest război", a denunţat el în cursul unei vizite la cimitirul Mujatgverdi (Tbilisi), unde sunt înhumaţi militarii care şi-au pierdut viaţa în timpul acelui conflict.

Garibaşvili a comentat că militarii georgieni au dat dovadă de "mare eroism şi abnegaţie", dar Georgia a fost și martora "acţiunilor ruşinoase ale comandantului suprem" Saakaşvili.

Premierul a amintit în acest sens imagini cu fostul lider georgian mestecându-şi cravata şi altele care îi arată laşitatea, potrivit acestuia.

Şeful guvernului georgian afirmase anterior marţi, într-un mesaj pe Facebook că Tbilisi "rămâne ataşat căii paşnice de restabilire a integrităţii teritoriale şi a reunificării ţării".

"Ne animă credinţa de neclintit că o Georgie paşnică, unită, puternică şi dezvoltată este cea mai bună perspectivă pentru georgieni, oseţi, abhazi, pentru toate popoarele care trăiesc pe pământul nostru, şi facem totul pentru ca acest obiectiv să devină realitate cât mai curând posibil', a adăugat el.

Moscova a motivat o operațiune de „impunere a păcii”

La 8 august 2008, trupele georgiene au intrat în Osetia de Sud - teritoriu separatist, cu o populaţie de doar 30.000 de locuitori - cu scopul de a restabili controlul asupra regiunii rebele, argumentând că trebuiau să acţioneze imediat, deoarece Moscova se pregătea să ocupe militar regiunea, potrivit uneia dintre versiunile evenimentelor de atunci.

Rusia a răspuns cu atacuri aeriene împotriva obiectivelor militare georgiene de pe teritoriul ţării din Caucaz şi şi-a desfăşurat trupele în Osetia de Sud într-o operaţiune pe care Kremlinul a denumit-o "impunerea păcii", care a dus la respingerea georgienilor din regiune.

Nemulţumite de rezultat, forţele ruse au pătruns pe teritoriul georgian atât în Osetia de Sud, cât şi în Abhazia secesionistă, deplasându-şi tancurile până în oraşul Gori, la doar 75 de kilometri de Tbilisi, înainte de a se retrage complet din fosta republică sovietică.

Ulterior, Kremlinul a recunoscut independenţa Abhaziei şi a Osetiei de Sud, o decizie susţinută şi de Venezuela, Nicaragua, Nauru şi Siria, dar care a fost în mare parte condamnată de comunitatea internaţională.

Tbilisi, care a rupt relaţiile diplomatice cu Moscova la momentul respectiv, continuă să nu recunoască independenţa celor două teritorii şi consideră trupele ruse drept forţe de ocupaţie.

Georgia a pierdut 412 persoane în războiul din august 2008, inclusiv 170 de soldaţi şi angajaţi ai Ministerului de Interne, în timp ce Rusia a suferit pierderi de ordinul a 67 de militari în ofensiva sa împotriva armatei georgiene.

Potrivit informaţiilor disponibile, preşedintele de atunci al Georgiei, Mihail Saakaşvili, a ordonat operaţiunea militară în Osetia de Sud la 7 august 2008, la ora 23:35. O serie de surse indică faptul că la acea oră armata regulată a Rusiei rusă invadase deja Georgia, deşi Moscova susţine că a adus forţele armate în Georgia pe 8 august 2008, notează portalul georgian Netgazeti.ge.

Opoziţia georgiană acuză actualul guvern de derivă autoritară şi simpatii pro-Moscova pe fondul războiului din Ucraina, ceea ce a dus la înrăutăţirea relaţiilor dintre Tbilisi atât cu Kievul, cât şi cu Occidentul.

Mai mult, aceasta susţine că fondatorul partidului aflat la putere Visul georgian, miliardarul Bidzina Ivanişvili, fost premier, ar fi de fapt "conducătorul din umbră" de la Tbilisi şi promotorul intereselor Kremlinului în Georgia, după cum relata recent Deutsche Welle în limba rusă.