Pionierul inteligenţei artificiale (AI) Geoffrey Hinton, recompensat marţi cu premiul Nobel pentru fizică pe anul 2024 alături de John Hopfield pentru descoperirile lor legate de „machine learning” (capacitatea maşinilor de a învăţa), s-a remarcat recent prin avertismentele sale cu privire la această tehnologie.

În primăvara anului trecut, atunci când a fost întrebat de jurnaliştii de la un post de televiziune american despre „riscurile ca inteligenţa artificială să distrugă omenirea”, cercetătorul canadiano-britanic nu și-a ascuns îngrijorarea, potrivit AFP; citată de Agerpres .

„Nu este ceva de neimaginat", a răspuns Geoffrey Hinton.

Cercetătorul septuagenar a părăsit, câteva săptămâni mai târziu, grupul Google, unde lucra de zeci de ani, pentru a găsi companii mass-media în căutarea unor platforme cu ajutorul cărora să avertizeze opinia publică în legătură cu pericolele generate de AI.

Cine este Geoffrey Hinton

(acum în vârstă de 76 de ani), s-a născut la Londra, și a crescut în Bristol, un oraş din sud-vestul Angliei, înainte de a studia la Edinburgh, în Scoţia, şi la Universitatea Cambridge.

Tatăl lui a fost membru al Royal Society, prestigioasa asociaţie a savanţilor britanici.

Geoffrey Hinton și-a descris adeseori copilăria ca o existenţă sub presiune, încercând să fie la înălţimea standardelor unei familii ilustre, compusă din cercetători de renume.

Întrega sa viată a fost marcată de depresie, un subiect despre care s-a confesat în revista canadiană Toronto Life, și a încercat adeseori să găsească o evadare în muncă.

După pierderea celei de-a doua soţii, care a murit de cancer la începutul anilor 1990, la scurt timp după ce ei adoptaseră doi copii, cercetătorul a ajuns în situaţia de a fi un tată celibatar.

S-a căsătorit pentru a treia oară în 1997, însă şi acea soţie a murit tot de cancer, în 2018.

„Îmi vine greu să îmi imaginez cum poate o mamă care are mai mulţi copii să îşi continue cariera universitară. Eu îmi făcusem un obicei din a-mi petrece timpul reflectând la diverse idei. Însă cu copiii aflaţi la parter, acest lucru este pur şi simplu imposibil”, a dezvăluit el pentru revista Toronto Life.

Riscul de „control", unul dintre motivele pentru care Hinton s-a arătat „îngrijorat”

Socialist autoproclamat, Geoffrey Hinton a lucrat pentru mai multe universităţi americane începând cu sfârşitul anilor 1970, dar a decis să respingă fondurile oferite de armata americană, principalul finanţator al domeniului său de cercetare.

În 1987, s-a mutat definitiv la Toronto, după ce a obţinut o finanţare de la Guvernul canadian pentru lucrările sale asupra reţelelor neuronale.

A rămas timp de mulţi ani un profesor universitar marginal, dar ideile sale au ajuns în cele din urmă în rândul comunităţii de cercetători pe care îi frecventa.

Un moment de cotitură în parcursul său profesional a fost în 2013. Recrutat de Google, a devenit o personalitate centrală a acestui domeniu de activitate în Silicon Valley, în timp ce unii dintre elevii săi s-au angajat la companii concurente.

Ilya Sutskever, cofondator al OpenAI, compania aflată la originea ChatGPT, a descris anii petrecuţi în laboratoare alături de Geoffrey Hinton ca fiind „esenţiali” pentru parcursul său profesional.

Cei doi cercetători au devenit, în paralel, personalităţi majore ale criticilor emergente ce vizau AI.

„Să lucreze mai mult pentru a se gândi la modul în care acestea ar putea încerca să preia controlul”

Ilya Sutskever a părăsit şi el OpenAI la un an după plecarea lui Geoffrey Hinton de la Google.

„Înainte ca inteligenţele artificiale să nu devină mai inteligente decât noi, cred că cei care le dezvoltă ar trebui să fie încurajaţi să lucreze mai mult pentru a se gândi la modul în care acestea ar putea încerca să preia controlul", a declarat Hinton în faţa unui grup de industriaşi din industria high-tech în iunie 2023.

Mai mult îngrijorat decât mândru de cercetările sale, până la declaraţiile lui de după câştigarea premiului Nobel - făcute dintr-un „hotel californian ieftin” -, Geoffrey Hinton a transmis marţi lumii întregi un mesaj de prudenţă.

„În aceleaşi circumstanţe, aş face din nou acelaşi lucru. Dar sunt îngrijorat că o consecinţă majoră a tuturor acestor lucruri ar putea fi faptul că modelele AI devin mai inteligente decât noi şi preiau controlul", a declarat el.