Genomul rechinului alb ar putea să îi ajute pe oameni în lupta împotriva cancerului (studiu)
Marele rechin alb ar putea să se dovedească în viitorul apropiat un salvator neaşteptat de vieţi umane, datorită genomului său uriaş, care conţine proprietăţi extraordinare, au anunţat oamenii de ştiinţă americani, citaţi joi de Press Association.
Prima "hartă" a ADN-ului acestei specii marine a dezvăluit o multitudine de mutaţii care asigură protecţie împotriva cancerului şi a unor boli asociate procesului de îmbătrânire şi care stimulează capacităţile de vindecare a rănilor.
Experţii sunt de părere că o mai bună înţelegere a modului în care a evoluat rechinul alb pentru a îşi menţine genomul stabil şi pentru a rezista la anumite boli ar putea să ducă la dezvoltarea unor noi tratamente de prelungire a vieţii umane.
"Instabilitatea genomului este o chestiune foarte importantă în cazul multor boli umane grave", a declarat unul dintre coautorii studiului, medicul Mahmood Shivji, directorul Centrului de Cercetări Ştiinţifice asupra Rechinilor din cadrul Fundaţiei Save Our Seas, amenajat la Universitatea Nova Southeastern din Fort Lauderdale, un oraş din statul american Florida.
"Acum am descoperit că natura a dezvoltat strategii inteligente pentru a menţine stabilitatea genomurilor acestor rechini, vieţuitoare cu corpuri mari şi cu durate de viaţă îndelungate", a adăugat el.
"Încă mai avem foarte multe lucruri de învăţat de la aceste minuni ale evoluţiei speciilor, inclusiv informaţii care au potenţialul de a fi utilizate în lupta contra cancerului şi a bolilor asociate procesului de îmbătrânire şi care pot să amelioreze tratamentele de vindecare a rănilor la pacienţi umani, pe măsură ce vom descoperi modul în care rechinul alb reuşeşte să facă aceste lucruri", a explicat acelaşi cercetător.
Descifrarea codului genetic al rechinului alb a dezvăluit, de asemenea, dimensiunea crescută pe care o are genomul acestui prădător marin.
El conţine aproximativ 4,63 miliarde de "perechi de baze", unităţile chimice ale ADN-ului, fapt care îl face să fie de 1,5 ori mai mare decât omologul său uman.
În ADN-ul rechinului alb se află circa 24.500 de gene care codifică proteine, în comparaţie cu cele 19.000-20.000 existente, în medie, în genomul uman.
Rechinii din specia "marele alb", care ating o lungime de până la 20 de metri şi o greutate de până la trei tone, sunt uriaşi străvechi care trăiesc pe Terra de cel puţin 16 milioane de ani.
De-a lungul timpului, ei au adoptat numeroase modificări moleculare în cadrul genelor asociate cu repararea ADN-ului şi cu toleranţa la deteriorările genetice, au explicat autorii studiului.
Aceste adaptări au acţionat împreună pentru a menţine stabil genomul rechinului alb.
În contrast, oamenii prezintă rate înalte de instabilitate genomială, cauzate de deteriorări succesive ale ADN-ului, considerate vinovate pentru vulnerabilitatea omului în faţa unor boli asociate îmbătrânirii, precum cancerul.
"Nu numai că există un număr surprinzător de mare de gene care asigură stabilitatea genomului şi care conţin aceste modificări adaptive, dar s-a constatat, de asemenea, o îmbogăţire a mai multor astfel de gene, fapt ce subliniază importanţa pe care o are acest reglaj fin genetic în cazul rechinului alb", a explicat profesorul Shivji.
Totodată, genomul marelui alb conţine un număr ridicat de aşa-zise "gene săltăreţe", denumite şi "transpozoni" - secvenţe scurte de ADN, care sar dintr-o zonă a genomului în alta şi contribuie la accelerarea evoluţiei.
Cercetătorii au descoperit că alte mutaţii ale genelor rechinului alb sunt asociate cu procesele implicate în vindecarea rănilor, inclusiv în coagularea sangvină.
Rechinii sunt renumiţi pentru capacitatea lor impresionantă de a se vindeca în urma unor răni grave.
Studiul a fost publicat în Proceedings of the National Academy of Sciences. AGERPRES
