România trebuie să-și refacă rezerva armatei într-un timp cât mai scurt, în condițiile în care armata se confruntă deja de 7 ani cu un deficit acut de rezerviști voluntari, în vreme ce „vechea” rezervă, alcătuită din persoanele care au făcut armata obligatorie până în 2007 este tot mai îmbătrânită și - implicit - aproape imposibil de folosit ca forță capabilă să lupte eficient în prima linie în caz de mobilizare. Criza de personal e accentuată de situația militară critică din Ucraina, unde trupele ruse continuă să concentreze forțe în vederea unei spargeri a liniei frontului, care s-ar putea concretiza anul viitor în deschiderea „unei noi direcții ofensive” cu obiectivul ajungerii la gurile Dunării, a avertizat, într-o declarație făcută pentru Digi24.ro, generalul în rezervă al armatei române, Virgil Bălăceanu.

De aproape doi ani de zile, ministerul Apărării are „în dezbatere publică” așa-numitul proiect al armatei voluntare, care modifică legea privind pregătirea populației pentru apărare în sensul de a permite cetățenilor care vor să facă armata voluntar să beneficieze de un program de instrucție militară de circa 4 luni de zile.

„Așteptăm, deși timpul e împotriva noastră, ca (proiectul de lege care modifică) legea pregătirii populației pentru apărare să ajungă în parlament. Parlamentul care-și va lua vacanță electorală în iunie. Și atunci? Amânăm legea pentru anul viitor, când războiul din Ucraina continuă și victoriile rușilor in Donbas sint din ce in ce mai evidente și putem asista la o direcție operativă (a armatei ruse) spre gurile Dunării? Unde e responsabilitatea factorului politic față de problemele majore de apărare, securitate ale României?”, s-a întrebat Virgil Bălăceanu, președinte al Asociației Ofițerilor în Rezervă din România (AORR).

Generalul în rezervă al armatei române a avertizat că dacă „din punct de vedere politic și al societății, armata nu va fi sprijinită să-și refacă rezerva pe principiile voluntariatului”, atunci România „va fi obligată în următorii 5-7 ani să introducă serviciiul militar obligatoriu, dacă nu cumva mai devreme”.

Pentru a nu se ajunge la acest scenariu, trebuie modificată rapid legislația privind armata voluntară și îmbunătățit actualul sistem bazat pe rezerviști voluntari ai armatei române, a apreciat Bălăceanu.

Legea privind rezerviștii voluntari a fost adoptată în 2015 și a intrat în vigoare în 2017.

„Avem un deficit mare față de cifrele planificate in toți anii, din 2017 . După datele publice, ar fi trebuit să selectăm în 7 ani, peste 10.000 (de militari). Noi avem cam o treime din aceste cifre planificate”, a spus președintele AORR.

Cu alte cuvinte, în 7 ani, România a reușit să „atragă” doar circa 3.000 de militari rezerviști voluntari.

Generalul (r) Bălăceanu a spus că România trebuie să ia în calcul refacerea rezervei armatei, gândită „pe principiile voluntariatului” și pornind de la „experiența altor state”, în special cele scandinave, care au un sistem ce combină armata regulată, obligatorie, cu armata voluntară.

„Dacă analizăm cifrele celor încorporați (obligatoriu + voluntari) din țările scandinave - pentru că sunt țările cel mai des vehiculate - o să observăm că cifrele anuale de încorporare sunt undeva în jur de 5.000-10.000 pe an”, a spus Virgil Bălăceanul

În același timp, președintele AORR a spus că instituirea „armatei obligatorie”, deși o măsură nepopulară, ar rezolva rapid - „într-un scenariu exagerat” - problema rezervei armatei române.

„Dacă ne gîndim la perioada de dinainte de 1989, atunci erau două încorporări pe an, primăvara și toamna. Erau în jur de 20-24.000 de tineri încorporați, care satisfăceau stagiul militar obligatoriu. Dacă ne-am gândi că, potrivit datelor publice, rezerva operațională (actuală) înseamnă în jur de 55.000, ar însemna că într-un an de zile, reintroducând serviciul militar obligatoriu și încorporând în fiecare serie între 20-24.000 de tineri, am rezolva (refacerea rezervei) - dar e un scenariu exagerat, bazat pe tema serviciului militar obligatoriu. Trebuie să avem un obiectiv mai rațional”, a spus Bălăceanu.

Recent, președintele Klaus Iohannis a cerut noi recruți pentru Armată, în aceeași zi în care MApN a organizat la Smârdan un exercițiu de mobilizare și trageri în poligon la care au participat inclusiv rezerviști de până la 63 de ani.

Concomitent, Iohannis a declarat miercuri că România trebuie să intensifice eforturile pentru a consolida rezerva de personal militar, pentru a revitaliza industria naţională de apărare şi pentru a moderniza infrastructura de transport. Declarațiile au avut loc în contextul în care un act normativ aflat în dezbateri la Parlament privind stagiul militar se adresează femeilor şi bărbaţilor cu vârste cuprinse între 18 şi 35 de ani, care ar putea opta pentru pregătirea militară în cadrul MApN timp de 4 luni, urmând ca după terminarea stagiului să intre în rezerva militară. De asemenea, armata obligatorie în România nu este „deocamdată” în plan, a mai spus Klaus Iohannis.

Distribuie Distribuie Comentarii