Generalul (r) Mircea Mîndrescu: Armata obligatorie trebuie să suplinească lipsa resurselor României, care nu-și permite o armată profesionistă mare
Armata obligatorie să suplinească lipsa profesioniștilor. Aceasta este poziția pe care o susține generalul (r) Mircea Mîndrescu, fost comandant NATO și fost deținător de funcții înalte în Statul Major General al Armatei Române.
Serviciul militar obligatoriu, doar suspendat
„Serviciul militar obligatoriu a fost suspendat. O suspendare înseamnă o întrerupere pe o anumită perioadă – nedeterminată, în cazul nostru. Deci, în mod normal, este firesc să ne gândim că această suspendare poate fi întreruptă, poate fi anulată.
Activitatea serviciului militar obligatoriu ar putea fi, în limbaj juridic, pusă din nou pe rol.
Pe de altă parte, în afară de aspectele legislative, avem aspectele de capabilitate și capacitate militară. Aceste aspecte se gândesc, se calculează sau se au în vedere prin prisma amenințărilor la care trebuie să se facă față. Acestor amenințări trebuie să li se opună măsuri care să le facă față.”, a spus generalul Mîndrescu într-o discuție cu defapt.ro .
„Avem o amenințare și avem o nevoie”
„Acele măsuri implică niște efecte, efecte care sunt generate de structuri care au oameni, resurse. Oamenii fiind principala resursă, da? Dacă e să privim obiectiv e vorba de oameni, bani, pregătire și alte chestiuni care formează o capabilitate.
O măsură implică atingerea unui efect care este generat de o structură care are oameni și alte tipuri de resurse. Deci, avem o amenințare și avem o nevoie.
Și ne uităm atunci, după ce vedem amenințarea, fără să fim speriați, în mod obiectiv, care este nivelul acelei amenințări la un anumit moment. Și care ar fi perspectiva acelei amenințări.”, a continuat generalul.
„Apărarea necesită un efort național”
„Vedem toate aceste chestiuni și ne uităm pe urmă în curtea proprie. Și ne zicem, putem noi să facem față, avem cu să facem față, putem genera acele măsuri pe care le vedem necesare și obligatorii pentru asigurarea apărării naționale?
Atenție, când spunem <apărarea națională>, subliniez, nu spunem doar apărare armată. Și când spunem apărarea armată, nu spunem doar armata care se regăsește la un moment dat în uniformă. Vorbim de efortul național pentru că apărarea necesită un efort național.
Și ne uităm și vedem. Care e valoarea amenințării care credem noi că ne va fi opusă în timp și spațiu? În anul 1, în anul 2, în anul 3, în anul 4. Ne uităm la ce avem și luăm o decizie. Și spunem: armata sau forțele militare profesioniste pe care le avem în acest moment și pe care le vom avea în dezvoltare având în vedere perspectiva.”, a explicat Mîndrescu.
Armată obligatorie la standarde din 2024
„Când spun <forțele militare> nu mă refer doar la oameni și la ce pot face acei oameni în câmpul operațional. Putem spune că ce avem acum și ce vom avea în viitor vor rezolva problemele operaționale și rămânem la serviciul militar profesionist și cu rezerva care este la dispoziție?
Sau spunem: nu putem să asigurăm capabilitatea militară necesară, nu avem de unde și este evident necesar să instaurăm serviciul militar național pentru a asigura capabilitatea militară națională?
Eu când spun <serviciu militar național> mă refer la anul 2024. Foarte mulți care l-au făcut odată își aduc aminte și de lucruri frumoase, și de lucruri mai puțin frumoase, exagerări, bullying și alte chestii care au mai fost. Nu vorbim de așa ceva.
Aș vorbi, aș construi și aș oferi spre studiu un cadru de serviciu militar național la nivelul anului 2024, dacă se consideră că trebuie luat în vedere un asemenea cadru care să arate că ceea se urmărește a fi este competența militară care trebuie formată în condițiile anului 2024 cu respectarea drepturilor. Asigurarea unor condiții decente de instruire și de viață. Ar face un asemenea serviciu chiar atractiv.”, a detaliat generalul în rezervă pentru DeFapt.ro.
Modelul suedez
„Dacă mă uită la alte țări, de exemplu Suedia, au reintrodus serviciul militar național, dar selectiv. Adică toată lumea este avută în vedere. Și apoi, din cei care sunt opozabili pentru a fi direct recrutați, pentru serviciul militar național se selectează în funcție de nevoile pe care armata le are la un moment dat.
Un articol sublinia că numărul suedezilor, și femei și bărbați, care vor să facă acest serviciu militar național este mult mai mare decât numărul locurilor disponibile pe care le are armata suedeză.
Există cetățeni care vor să se pregătească fiind conștienți că numai competența militară și existența unei capabilități militare suficiente face ca, paradoxal, probabilitatea unui război să scadă.”, a exemplificat fostul comandant NATO.
Voluntariat versus contract
„Stagiul militar pe bază de voluntariat îl avem într-un fel și acum. Numai că voluntariatul presupune existența unui contract pe termen scurt. Se vorbea de patru luni de zile, nu știu de unde l-au scos ei. S-a făcut un calcul, ce pot realiza în patru luni de zile, care e nivelul de instruire la care pot ajunge astfel încât cele patru luni de zile să fie cu adevărat fructificate și să conducă tipul de instruire la realizarea obiectivelor de instruire și de educație.
Voluntariatul pentru mine înseamnă acest serviciu militar pe care îl fac tinerii într-o anumită perioadă de timp, dar în cele patru luni de zile. Nu mai mult de atât. Militarii pe bază de contract semnează un contract care are o întindere mai mare și poate fi prelungit, resemnat, până la pensie.
Serviciul militar pe bază de voluntariat nu presupune o asemenea continuitate și asemenea întindere în ceea ce privește perioada de timp.”, a adăugat Mîndrescu.
NATO are articolul 5, dar are și articolul 2
„Facem parte din NATO și această apartenență asigură deficitul de capabilitate militară pe care o avem. De asemenea nu trebuie să ne gândim, cum facem în momentul acesta, că vine cineva, o organizație, și ne oferă toate nevoile noastre de securitate fără ca noi să mișcăm un deget.
Înainte de articolul 5, din cele 14 care formează Tratatul din 1949, avem articolul 2, care vorbește de faptul că trebuie să te aperi prima oară tu și apoi vor veni toți ceilalți, prietenii, aliații. Dar tu ai datoria de a-ți asigura o capabilitate militară necesară pentru a te apăra.
În această zonă geografică, România are un vecin care încă o dată demonstrează că nu se împiedică de semnăturile, de clauzele generale care vizează asigurarea păcii, chiar și de semnăturile pe care le-a dat în anumite tratate, care atacă un alt vecin în văzul lumii fără nici un fel de jenă, care bombardează și face ceea ce face.”, a atras atenția fostul oficial MApN.
Armata obligatorie să suplinească lipsa profesioniștilor
„Având în vedere tot acest complex de împrejurări, România nu are o altă soluție decât, într-adevăr, asigurarea efortului pentru crearea acestei capabilități militare.
Noi nu ne putem permite să avem o armată de profesioniști de sute de mii de oameni. Nu avem o asemenea capabilitate financiară, nu suntem un popor atât de mare.
Avem alte nevoi care trebuiesc rezolvate, o țară care trebuie să trăiască, populația care trebuie asigurată din toate punctele de vedere. Este evident că nu putem cheltui îndeajuns de mult încât să creștem o capabilitate suficientă pentru a face pericolului și amenințărilor.
Cred că serviciul militar național ar fi o măsură pozitivă care ar constitui și ar contribui la creșterea capabilităților de apărare națională. Cu mențiunea că acest serviciu militar trebuie creionat în condițiile secolului 21.”, a declarat generalul (r).
„De ce românii nu mai vor să participe la efortul militar?”
„De ce românii nu mai vor să participe la efortul militar? Este o chestiune asupra căreia trebuie să ne aplicăm foarte, foarte atent ca societate.
Eu țin minte că părinții mei, profesorii mei, comunitatea din acele momente când eram tânăr – nimeni nu își punea problema că nu ar participa la efortul militar dacă ar fi sunat goarna. Nu exista o asemenea abordare. Dacă mă uit în istorie, la o privire superficială, țara asta, locuitorii au participat atunci când a fost supusă atacurilor.
Cum și de ce am ajuns la situația de acum? O analiză sociologică arăta că 38% din bărbații României ar fi declarat că ei sunt gata să participe la efortul de război. 38% este o cifră extrem de mică, în opinia mea. Dacă asta ar fi realitatea, atunci ar fi necesare măsuri urgente pentru remedierea unei asemenea situații. Eu văd în acest 38% că ai unele rezerve și nivelul iubirii de țară nu este cel care a existat.”, a constatat ex-comandatul din structurile NATO.
Apărare pe salariul minim pe economie
„Este extrem de important să ne întrebăm cum trebuie să arate armata asta în detaliu. Cum ar trebui să arate fizic, moral, intelectual soldatul cu gradul de soldat? Și spui, eu vreau ca soldatul profesionist, pentru ideea este că un militar profesionist trebuie să fie mai pregătit decât un militar care vine pe baza unui voluntariat de patru luni, să fie de patru ori mai pregătit.
Apoi te duci pe piața muncii și spui că avem nevoie de asemenea soldați. Pentru un asemenea om, voi ce oferiți? Salariul minim pe economie! Asta e o mare problemă, haideți să privim obiectiv această problemă. Când cineva are asemenea calități, vrea ca serviciile lui să fie răsplătite.
Tu în plus îi ceri să renunțe la o serie de libertăți. Să spună de fiecare dată când pleacă din cazarmă, să fie mereu la dispoziție 24 de ore din 24 de ore, să nu se bucure de anumite drepturi. Opreliști legale la care un militar achiesează prin jurământul militar.
Și toate aceste aspecte tu vrei să i le impui, i le ceri și ce dai în schimb? Nu merge pentru că nu merge. Așa este viața. Asta la nivelul soldatului și la modul în care trebuie să gândim profilul acestuia.”, a încheiat Mîndrescu.
