Generalul Ciucă, mesaj simbolic, la costum de civil./Sunt semne bune, oameni buni, după anii de leși, fifori și țuțuieni politruci!
Generalul Ciucă, mesaj simbolic, la costum de civil./Sunt semne bune, oameni buni, după anii de leși, fifori și țuțuieni politruci!
Fostul șef al Statului Major, Nicolae Ciucă, a cărui trecere în rezervă a fost semnată, luni, de președintele Klaus Iohannis, explică într-o postare pe Facebook de ce a făcut această solicitare, precizând că a fost o decizie dificil de luat.
Nicolae Ciucă este nominalizat pentru portofoliul Apărării în Guvernul Ludovic Orban, iar standardele NATO impun ca postul de ministru al apărării să fie ocupat de un civil. În acest context, șeful Statului Major al Apărării, Nicolae Ciucă, a anunțat, vineri, că va trece în rezervă, după ce PNL l-a propus pentru funcția de ministru al Apărării în Guvernul Orban. Anunțul a fost făcut la ceremonia organizată în Parcul Carol cu ocazia Zilei Armatei Române.
Președintele Klaus Iohannis a semnat, luni, decretul privind trecerea în rezervă a generalului Nicolae Ciucă din Ministerul Apărării Naționale.
„Nu mi-am făcut calcule pentru a ocupa vreo funcție politică, nu mi-am dorit și nu am avut astfel de ambiții. Mi-am dorit însă foarte multe pentru Armata României. Nu am experientă politică, însă consider că am suficientă experiență legată de funcționarea sistemului militar, de nevoile și provocările cu care se confruntă, am fost parte a acestora în ultimii ani, din calitatea de șef al Statului Major al Apărării și consider că această experiență mă va ajuta să pot să susțin îndeplinirea obiectivelor ministerului”, explică generalul în rezervă Nicolae Ciucă.
„De mâine, voi putea să mă lupt, cu aceeași determinare, pentru interesele Armatei și ale României, dintr-o altă postură și voi putea astfel să le răspund si celor cărora, din poziția militară în care mă aflam, nu le-am putut răspunde direct”, promite Nicolae Ciucă.
Iată mesajul integral al generalului (r) Nicolae Ciucă:
„Astăzi am luat decizia de a trece în rezervă.
Înainte de a intra în detaliile acestei decizii vreau să mulțumesc întregii Armate Române, de la soldat la general, personalului civil si tuturor celor cu care am lucrat de-a lungul carierei pentru tot sprijinul pe care mi l-au acordat si pentru onoarea pe care am avut-o de a fi fost seful Statului Major al Apărării. Un gând aparte de recunostință, considerație si respect se îndreaptă către profesorii, instructorii si comandanții mei, de la liceul militar până la Universitatea Națională de Apărare.
Vă mulțumesc!
Nu a fost o decizie usoară. A fost poate cea mai grea decizie a unei cariere începută acum 38 ani. Atunci eram un copil mândru de alegerea facută, animat de un crez și de valori învațate acasă în care credeam dincolo de orice greutăți si sacrificii pe care le presupunea cariera militară.
La fel cred și astăzi!
Armata mi-a oferit cele mai mari bucurii și împliniri, mi-a dat la fel de mult cum am dat și eu - totul!
Ajuns în funcția de șef al Statului Major al Apărării am avut un singur obiectiv, să construim o armată mai bună, mai performantă! O armată profesionistă, mai bine echipată, mai dotată decât cea în care am slujit eu de la gradul de locotenent la cel de general, cu un sistem de învățământ modern, cu tehnică de luptă interoperabilă, cu salarii și pensii decente, cu condiții de muncă si viață moderne.
În cei cinci ani am realizat parte din obiectivele propuse dar, din pacate, sunt și câteva neîmpliniri, în acest mandat, de la dotarea cu tehnică și echipamente militare, până la calitatea vieții militarilor, dar sunt convins că acestea se vor materializa în proiectele de management ale noii echipe de conducere a SMAp.
Am luat decizia de a trece în rezervă si am acceptat o nouă provocare cântărind consecințele si implicațiile atât la nivel instituțional, cât si personal.
Nu mi-am făcut calcule pentru a ocupa vreo funcție politică, nu mi-am dorit și nu am avut astfel de ambiții. Mi-am dorit însă foarte multe pentru Armata României. Nu am experientă politică, însă consider că am suficientă experiență legată de funcționarea sistemului militar, de nevoile și provocările cu care se confruntă, am fost parte a acestora în ultimii ani, din calitatea de șef al Statului Major al Apărării și consider că această experiență mă va ajuta să pot să susțin îndeplinirea obiectivelor ministerului.
Ştiu de ce au nevoie militarii Armatei României. Pentru că am fost în cele mai dificile misiuni şi am simţit căt de important este ca militarii să primească tot ce au nevoie. Am perceput asta în deşertul Kandahar sau în momente de cumpănă cum a fost Bătălia de la Nassiriyah, din Irak.
Revenind la decizia pe care am luat-o, este o decizie pe care până de curând o credem de neimaginat și pe care am negat-o cu toată convingerea ori de câte ori am fost provocat în această direcție, dar care, în contextual actual o consider a fi angajantă într-un proiect care asigură continuitatea si coerența demersurilor de consolidare a profilului României în NATO si UE.
Noi militarii nu suntem obișnuiți cu jumătățile de măsură, iar pentru mine, în acest context, a-mi îndeplini obiectivele și a-mi face datoria până la capăt înseamnă asumarea acestei noi responsabilități care cu ceva timp în urmă, asa cum afirmam, mi se părea ireală.
Așa cum ireal mi se părea și ceea ce îmi spuneau consilierii mei pe comunicare să folosesc rețelele de socializare, iar astazi iată-mă în fața calculatorului adresându-mă direct dumneavoastră.
În urmă cu ceva timp am afirmat că nu am nevoie de popularitate pentru că nu sunt și nu voi fi politician. Astăzi, în calitate de specialist în domeniul militar, aleg sa fac parte dintr-un proiect nou și, cel mai important pentru mine, este să îmi înțelegeți demersul.
Ca militar a trebuit de multe ori să respect privațiunile impuse prin jurământ și să nu reacționez în fața unor decizii care ne-au afectat. Acest sentiment nu a fost deloc confortabil fiindcă permanent simțeam privirea camarazilor mei care își puneau toate speranțele în mine, fie că vorbim de doatare, de modernizare, de transformare si, de ce nu, de salarizarea personalui militar și civil sau pensiile militarilor. Și ei supuși acelorlași privațiuni. Nu a fost ușor. Dar am luptat permanent. Nu am avut întodeauna succes, dar niciodată nu m-am dat la o parte. Cu toate privațiunile funcției.
De mâine voi putea să mă lupt, cu aceeași determinare pentru interesele Armatei și ale României, dintr-o altă postură și voi putea astfel, să le răspund si celor cărora, din poziția militară în care mă aflam, nu le-am putut răspunde direct.
Vreau să subliniez, clar, pentru toată lumea, că am acceptat să particip în acest proiect, în calitate de specialist pe domeniu, conștient fiind că este o perioadă foarte importantă pentru România, într-un context de securitate provocator în care domeniul de securitate si apărare trebuie să îsi mențină coerența si continuitatea.
Mă despart cu greu de uniforma militară, dar nu înainte de a afirma si sublinia, încă odată, că nu există onoare mai mare pentru un militar decât aceea de a fi comandantul Armatei - șeful Statului Major al Apărării. Nu există demnitate mai mare pentru un om decat să își serveasca Țara sub drapel.
Închei prin a vă asigura că sunt același om dedicat aceleiași cauze și animat de același crez pe care le-am avut acum 38 de ani. Am îmbracat haina militară și am purtat-o cu respect toată cariera, am depus un juramant față de Țară, l-am respectat și-l voi respecta cu orice sacrificiu, pentru că jurământul este pentru toata viața, nu doar cât timp purtăm uniforma.
AM ONOAREA SĂ VĂ SALUT!”
Cine este Nicolae Ciucă, propus ministrul Apărării: militar de carieră, cunoscut ca „generalul deșertului", a condus în Irak prima bătalie a soldaților români după al doilea război mondial
Nicolae Ciucă (52 de ani), propunerea liberalilor pentru funcția de ministru al Apărării în Guvernul condus de Ludovic Orban, este de luni fost șef al Statului Major al Armatei, un militar de carieră care s-a făcut remarcat prin prezența la numeroase misiuni militare în afara țării, precum Irak, Afganistan sau Bosnia. Ciucă a fost comandantul Batalionului 26 Infanterie (cunoscut și drept Scorpionii Roșii) pe care l-a condus în Afganistan și apoi în Irak. Bătălia de la Nassiria (Irak, mai 2004), în care trupele românești au fost conduse de Nicolae Ciucă, este prima batalie la care soldații români au fost combatanți activi după al doilea război mondial.
Nicolae Ciucă a fost Șef al Statului Major al Armatei, militarul cu rangul de conducere cel mai înalt din armată. Ciucă se apropie acum de finalul mandatului său la SMAp, după ce în decembrie 2018 președintele Klaus Iohannis i-a prelungit cu un an mandatul său normal de patru ani. Prelungirea mandatului a generat un conflict între președintele Iohannis, premierul Viorică Dăncilă și actualul ministru al Apărării Gabriel Leș.
Anterior, Ciucă a fost șef al Statului Major al Forțelor Terestre, iar între anii 2001 și 2004 a fost comandantul Batalionului 26 Infanterie (cunoscut și drept Scorpionii Roșii), cu care a participat la Misiunea Enduring Freedom I, Afganistan (2002-2003) și Antica Babilonia, Irak (2004).
Ciucă face parte din categoria ofițerilor care și-au câștigat gradele în teatrele de operații, el fiind singurul general român care a condus personal o misiune de luptă (14-15 mai 2004, lupta pentru podul peste Eufrat în Irak).
Batalia de la Nassiria (Irak, mai 2004), în care trupele românești au fost conduse de Nicolae Ciucă, este prima batalie la care soldații români au fost combatanți activi dupa al doilea război mondial.
Ce spunea generalul Nicolae Ciucă într-un interviu din 2014 despre operațiunile Armatei Române în Afganistan:
„Dacă ar fi să expun o lecţie pe care Afganistanul a reuşit să ne-o reamintească, ar fi aceea că, deşi ne aflăm în era informaţională şi a cunoaşterii, a evoluţiei tehnologice ultrarapide, în mod paradoxal, resursa umană – militarii din forţele terestre – au fost cei care au făcut posibile toate reuşitele şi succesele obţinute alături de partenerii noştri. Prin pregătirea profesională de excepţie, capacitatea de adaptare deosebită, agilitatea şi creativitatea extraordinară manifestate, militarii români au depăşit cu bine dificultăţile emergente, specifice unui teatru de operaţii atât de complex şi imprevizibil cum este cel din Afganistan.
Nicolae Ciucă s-a născut pe 7 februarie 1967 în localitatea Plenița, județul Dolj. A terminat Liceul Militar „Tudor Vladimirescu” din Craiova, în 1985 și apoi a absolvit Școala Militară de Ofițeri Activi „Nicolae Bălcescu” de la Sibiu, în 1988. A fost comandant de pluton de lansare, apoi comandant de pluton de cercetare și instrucție, pentru ca în 1993 să ajungă ofițer de stat major în biroul operații.
Ciucă a participat la misiuni pe cele mai importante fronturi de operațiuni din afara țării și la numeroase exerciții militare: în Bosnia și Herțegovina, Afganistan și Irak.
În anul 2003 a obținut titlul de doctor în științe militare, iar pe 25 octombrie 2010 a fost înaintat la gradul de general de brigadă.
De-a lungul carierei, Nicolae Ciucă a fost distins cu Ordinul National „Pentru Merit”, în Grad de Ofițer, Ordinul Național „Pentru Merit” în Grad de Cavaler, Semnul Onorific în Serviciul Patriei, XV, XX, Medalia ONU pentru misiunea UNAVEM III, Emblema de Onoare a Armatei României și Emblema de Onoare a Statului Major al Forțelor Terestre.
Nicolae Ciucă - CV:
Data naşterii: 07.02.1967;
Locul naşterii: Localitatea Pleniţa, judeţul Dolj;
Naţionalitate: Română;
Starea civilă: Căsătorit, un copil.
Educaţie şi formare:
2012 – Curs postuniversitar de perfecţionare în domeniul securităţii şi apărării naţionale „Securitate şi bună guvernare“ – Colegiul Naţional de Apărare;
2006 - Colegiul de război, trupe de uscat, master în Studii Strategice, SUA;
2005 - Cursul de limba engleză - terminologie NATO, York Sr. John University;
2004 – Cursul de relaţii civil-militari din Europa de Est şi Asia Centrală, Hulburt, Florida, SUA;
2003 - Doctor în ştiinţe militare cu lucrarea „Dimensiunea angajării Armatei României în operaţii întrunite multinaţionale “, UNAP, Bucureşti;
2001 – Cursul JOINT şi operaţii multinaţionale, Centrul PfP, Bucureşti;
2000 – Cursul de limbă engleză, Academia Forţelor Terestre, Sibiu;
2000 – Cursul PSO (operaţii în sprijinul păcii), Centrul PfP, Bucureşti;
1997 – Cursul de instructori pentru menţinerea păcii, Centrul PfP Ankara, Turcia;
1997 – Cursul de stat major tip brigadă, Centrul PfP, Bucureşti;
1993-1995 - Cursurile Academiei de Înalte Studii Militare, Facultatea Interarme, Specialitatea Arme Întrunite, Bucureşti;
1990 - Cursul perfecţionare comandanţi companii cercetare, Făgăraş;
1988 - Şcoala Militară de Ofiţeri Activi „Nicolae Bălcescu”, Sibiu;
1985 - Liceul Militar „Tudor Vladimirescu”, Craiova.
Experienţă profesională:
27 noiembrie 2015 – avansat la gradul de general;
de la 1 ianuarie 2015 – şef al Statului Major General;
octombrie 2014 – 1 ianuarie 2015 - locţiitor al şefului Statului Major General;
ianuarie 2014 - octombrie 2014 şef al Statului Major al Forţelor Terestre;
ianuarie 2011 - ianuarie 2014 – comandant Divizia 2 Infanterie „Getica”, Buzău;
februarie 2009 - ianuarie 2011 - comandant al Brigăzii 282 Infanterie Mecanizată „Unirea Principatelor” , Focşani;
martie 2007 - februarie 2009 - locţiitor al comandantului Brigăzii 282 Infanterie Mecanizată „Unirea Principatelor”, Focşani;
octombrie 2006 - martie 2007, împuternicit şef de stat major, Brigada 2 Infanterie „Rovine”, Craiova;
octombrie 2004 - octombrie 2006 – şef operaţii, Brigada 2 Infanterie „Rovine”, Craiova;
ianuarie 2004 - iulie 2004 - comandant al batalionului infanterie participant la misiunea din Irak;
2003 – conducător/director al exerciţiului OCE/EXDIR, în cadrul misiunii ISAF;
iunie 2002 - ianuarie 2003 - comandant al batalionului românesc participant la misiunea Enduring Freedom, Afganistan;
2001 - comandant al Batalionului 26 Infanterie – rezervă strategică SACEUR, participă la exerciţiul multinaţional “Dynamic Response”, Bosnia şi Herţegovina;
februarie 2001 - octombrie 2004 – comandant al Batalionului 26 Infanterie „Neagoe Basarab”, Craiova;
2000 – şef de stat major al Batalionului 26 Infanterie – rezervă strategică SACEUR;
2000 – comandant al Componentei Terestre la Exerciţiul multinaţional „Blue Danube 2000”;
noiembrie1998 - februarie 2001 – şef de stat major al Batalionului 26 Infanterie „Neagoe Basarab”, Craiova;
mai 1997 - noiembrie1998 – ofiţer de stat major în Biroul operaţii şi pregătire pentru luptă, Brigada 2 Mecanizată „Rovine”, Craiova;
mai 1996 - mai 1997 - ofiţer de stat major în cadrul misiunii UNAVEM III, Angola;
iulie1995 - mai1996 – ofiţer de stat major în Biroul operaţii şi pregătire pentru luptă, Brigada 2 Mecanizată „Rovine”, Craiova;
septembrie 1992 - octombrie 1993 – ofiţer de stat major în Biroul operaţii, Batalionul 121 Cercetare, Craiova;
martie 1989 - septembrie 1992 – comandant de pluton cercetare şi instrucţie la Batalionul 121 Cercetare, Craiova;
august 1988 - martie 1989 - comandant de pluton lansare la Regimentul 26 Mecanizat „Rovine”, Craiova.
Distincţii şi decoraţii:
– Emblema de Onoare a Informaţiilor Militare;
– Emblema de Onoare a Logisticii;
– Emblema de Onoare a Forţelor Aeriene;
– Semnul onorific "În Serviciul Patriei" pentru 25 de ani de activitate;
– Emblema de Onoare a Medicinei Militare;
– Emblema de Onoare a Forţelor Navale;
– Emblema de Onoare a Comunicaţiilor şi Informaticii;
– Ordinul "Virtutea Militară" în grad de Cavaler;
– Emblema de merit "În Serviciul Armatei României" cls. a III-a;
– Emblema de merit "În Slujba Păcii" cls. a III-a;
– Emblema de Onoare a Statului Major General;
– Ordinul naţional "Pentru Merit" în grad de Ofiţer;
– Emblema Onoarea Armatei României;
– Semnul onorific "În Serviciul Patriei" pentru 20 de ani de activitate;
– Emblema de Onoare a Forţelor Terestre;
– Emblema de Onoare a Armatei României;
– Titlul onorific de "Militar Veteran" pentru militari;
– Emblema de merit "Ştiinţa Militară" cls. a I-a;
– Semnul onorific "În Serviciul Patriei" pentru 15 de ani de activitate;
– Ordinul naţional "Pentru Merit" în grad de Cavaler;
– Medalia Naţiunilor Unite.
Limbi străine cunoscute:
Engleză
