Astronomii care analizau imagini ale galaxiei NGC 5194 obținute de telescopul Chandra, o galaxie mică aflată în vecinătatea așa-numitei "Galaxia Volbură" (Whirlpool Galaxy) sau NGC 5195, au identificat două valuri enorme de gaze superfierbinți emise de gaura neagră supermasivă din centrul galaxiei NGC 5194, aflată la distanța de aproximativ 26 de milioane de ani lumină, conform BBC News.

Această descoperire, prezentată la cea de-a 227-a întrunire a Societății Astronomice Americane ce a avut loc în Florida, reprezintă un exemplu de "feedback" între o gaură neagră supermasivă și galaxia în centrul căreia se află.

"Suntem de părere că acest feedback împiedică galaxiile să devină prea mari", a susținut Marie Machacek, de la Centrul pentru Astrofizică Harvard-Smithsonian, co-autoare a studiului. "Însă, în același timp, poate constitui originea unor noi stele. Acest lucru demonstrează că găurile negre pot și crea, nu doar distruge", a adăugat ea.

Găurile negre sunt cunoscute însă în special pentru "apetitul" lor colosal. Ele consumă fără discriminare, nori de gaze cosmice sau stele și practic orice obiect cosmic care ajunge în apropierea lor. În timp ce o astfel de gaură neagră se hrănește, o parte din materia pe care o înghite este "regurgitată", în acest caz sub forma a două colosale valuri de energie. Gaura neagră din centrul galaxiei NGC 5194 a consumat probabil gazul rezultat din interacțiunea dintre galaxia mai mică și vecina sa mai mare, NGC 5195, cu care se află în curs de coliziune. Pe măsură ce materia este absorbită de gaura neagră se acumulează un volum uriaș de energie care este apoi ejectat.

Coordonatorul studiului, Eric Schlegel de la Universitatea Texas din San Antonio, a explicat că, în acest caz, cea mai importantă observație este aceea că norii de hidrogen gazos, mai reci, din apropierea găurii negre, au fost împinși de ejecțiile de gaze superfierbinți, ce emit raze X, provenite din gaura neagră. Lumina roșu aprins, ce semnifică prezența hidrogenului, a fost detectată pe o fâșie îngustă chiar în fața celei mai avansate dintre ejecții, în imagini surprinse și de un telescop din cadrul Observatorului Național Kitt Peak din Arizona.

Astrofizicienii sunt de părere că valurile observate reprezintă de fapt undele de șoc cosmice ale unei erupții foarte vechi — echipa a calculat că, probabil, valul din spate a avut nevoie de aproximativ 3 milioane de ani pentru a ajunge în poziția în care a fost detectat, iar cel dinaintea sa de până la 6 milioane de ani.

"Suntem de părere că aceste două valuri reprezintă rămășițele fosile a două explozii enorme prin care gaura neagră a expulzat o parte din materia înghițită înapoi în spațiul galactic", conform cercetătoarei Christine Jones, co-autoare a studiului, de la Centrul pentru Astrofizică Harvard-Smithsonian. "Astfel de fenomene au un important efect asupra unei întregi galaxii", a adăugat Jones.

AGERPRES