Dobânzi de 7,95% la lei și 6,25% la euro

Ministerul Finanțelor oferă dobânzi de 6,25% pentru cei care vor să împrumute statul în euro pe 7 ani în cazul titlurilor de stat Fidelis și de 7,95% la titlurile în lei cu o scadență de 5 ani.

Românii s-au înghesuit anul trecut să participe la ofertele Tezaur și Fidelis, subscrierile însumând 32,7 miliarde de lei, conform Economica.net .

Conform unei analize Libertatea, România se împrumută cel mai scump din Uniunea Europeană , dobânzile cerute de investitori fiind aproape de 8%.

Cât câștigi la 10.000 de lei investiți

Teoretic, statul ar putea face puțină economie, împrumutându-se la dobânzi ceva mai mici de la români decât cele de pe piața liberă, în vreme ce pentru populație reprezintă câștiguri sigure, neimpozitate.

Spre exemplu, o sumă de 10.000 de lei investită pe 5 ani, la o dobândă de 7,95% înseamnă că la final investitorul va primi o dobândă totală de 4.766 lei.

Dar problema este mult mai mare.

„Găurile din buget sunt cele mai mari din istoria țării”

Consultantul economic Adrian Negrescu spune că statul se împrumută de la români deoarece îi este tot mai greu pe piețele internaționale.

„Statul nu face niciun fel de economie. Caută să se împrumute de la români, pentru că din piețele internaționale îi este foarte greu. Ultimul împrumut încercat în valută, zilele trecute, a fost un adevărat eșec pentru că nici la dobânzile mari pe care le oferea – cele mai mari din UE, nu au fost mulți doritori. Motiv pentru care a pus în funcțiune «aspiratorul de bani» de pe piața locală”, spune Negrescu.

„Dacă până anul trecut lansa titluri de stat odată la 3-4 luni, acum o face în fiecare lună la niște dobânzi care spulberă orice altă variantă de afacere financiară – sunt mai mari dobânzile față de depozitele bancare, față de cele oferite de ETF-uri, de bursă, de orice altă investiție clasică și mai au un mare atu – nu se plătește impozit pentru câștiguri”, continuă acesta.

„Guvernul și-a propus să se împrumute în acest an cu aproape 50 de miliarde de euro, însă la cum arată situația, cred că suma va depăși 60 de miliarde la finele anului. E foame mare de bani la Palatul Victoria, în condițiile în care găurile din buget sunt cele mai mari din istoria țării”, avertizează acesta.

Cum de s-a ajuns la aceste dobânzi

Profesorul de economie Bogdan Glăvan explică modul în care se ajunge la aceste niveluri. Conform acestuia, România nu poate oferi dobânzi mai mici din cauza dobânzilor mari existente deja la dolarul american și din cauza deficitului bugetar imens.

„Sunt doi factori. Factorul major este contextul internațional, mai exact dobânzile la dolar, unde dobânda pe 10 ani e de 4,5%. Un investitor are de ales între a împrumuta SUA cu 4,5% sau România. Așa că România trebuie să ofere ceva mai mult pentru a fi atractivă”, spune Glăvan.

„Al doilea este contextul intern. România are o perspectivă de rating înrăutățită, ceea ce a dus la creșterea dobânzilor. Acest lucru va continua cel puțin până la toamnă”, a afirmat acesta.

Cheltuieli însemnate

Problema Românei o constituie cheltuielile bugetare foarte mari.

„Noi avem un deficit foarte mare raportat la venituri. România se împrumută la cele mai mari dobânzi din Uniunea Europeană. Avem deficit mare și dobânzi mari în urma pandemiei pe toată planeta. A plăti dobânzi real pozitive înseamnă că nu mai poți să folosești inflația ca să reduci plățile”, spune Glăvan.

Dobânzile vor rămâne mari din cauza inflației cauzate de energie

Profesorul de economie nu crede că acestea vor scădea prea mult în viitor, din cauza inflației, mai exact a prețului mare la energie care pune apoi presiune pe celelalte prețuri.

„Europa nu va mai reveni la dobânzile anterioare pentru că are probleme cu inflația și prețul energiei. Tot ce putem spera este o îmbunătățire a perspectivei”, a afirmat acesta.

„Suntem într-o mare gaură. Până când statul nu-și va reduce deficitul, acest lucru va presa rău pe dobânzi. Avem deficit mare, situația politică cu alegerile și contextul internațional”, potrivit lui Glăvan.

Problema fiscală

În final însă, vom ajunge din nou la problema fiscală, consideră acesta.

Ordonanța-trenuleț de la finalul anului 2024 a înghețat o serie de cheltuieli, a eliminat facilități fiscale și a introdus unele taxe noi.

„Avem o junglă fiscală. Lumea încearcă să speculeze de unde ar putea plăti cel mai mic impozit. Trebuie să avem un Cod Fiscal mai simplu și tratament egal între contribuabili. Și trebuie să ducem o politică fiscală în acord cu contextul internațional. România nu poate pune singură ce taxe vrea, trebuie să aibă taxe mici pentru a putea atrage investiții”, punctează profesoril de economie.

„Arma supraimpozitării nu bate la distanță”

Acesta critică introducerea de noi taxe. Guvernul a adoptat anul trecut o suprataxă de 1% pe cifra de afaceri pentru marile companii, iar din acest an există încă una de 1% pe construcții speciale.

„Arma supraimpozitării nu bate la distanță. Mai rămâne arma bugetară, a înghețării bugetare, dar care nu e sustenabilă. Sectorul public are nevoie să opereze statornic cu cheltuieli mai mici. Asta înseamnă fuziuni și dispariții de entități de stat”, afirmă acesta.

Nu se pot face restructurări în România

Glăvan spune însă că este greu să faci schimbări mari în România din cauza legislației.

„Constituția României are un avantaj: acela că orice se schimbă greu. E foarte greu să bușești ceva. Dar are și dezavantaje: că orice se schimbă greu”, apreciază expertul.

Însă reduceri trebuie făcute, pentru a putea reduce deficitul de la 8,65% din Produsul Intern Brut (PIB) până la 7% în acest an.

„Sectorul public este supraextins raportat la cât poate duce economia. Nu ne rămâne decât să sperăm că improvizațiile și lipiturile ne vor permite să ne târâm și de acum încolo”, avertizează Glăvan.

Se poate și mai rău: alegerea unui extremist ca președinte

Conform unor surse bancare consultate de Libertatea, dobânzile mari nu sunt neapărat o problemă la acest moment.

„Atunci când nu ne va mai împrumuta lumea, atunci va fi cu adevărat o problemă. Dacă iese președinte Călin Georgescu sau un alt extremist, vom ajunge la Fondul Monetar Internațional sau în șase luni vom fi în faliment pentru că nu ne va mai împrumuta nimeni”, spune bancherul.